Ultima actualizare:
octombrie 8, 2023
Autor: Lavinia PRICINĂ-BOBEICĂ
Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Supliment nr. 1/2022
Disponibil online: aici.
Rezumat: Ascultarea persoanelor în cadrul investigării activităților infracționale se detașează din punct de vedere al importanței de restul activităților de strângere a probelor. În contextul pandemic actual, obținerea declarațiilor suspectului sau inculpatului se realizează cu respectarea măsurilor de prevenire și combatere a răspândirii virusului Sars-Cov2. Provocările acestui demers vizează operativitatea organului de cercetare penală, pe de o parte, iar pe de altă parte atitudinea suspectului sau inculpatului. Purtarea măștii de protecție este obligatorie, astfel încât activitatea de ascultare se desfășoară cu unele dificultăți. Aceasta necesită un [vezi tot]
Autor: Paul GHIBAN
Publicat în: Curierul Judiciar nr. 6/2019
Revistă disponibilă: aici.
Rezumat realizat de redacție: Articolul tratează problematica instituției asistării avocatului suspectului sau inculpatului la efectuarea activităților de urmărire penală, prevăzută cu titlu de noutate în actualul Cod de procedură penală. Se analizează atât obligațiile născute în sarcina organului de urmărire penală cât și drepturile recunoscute explicit sau implicit avocatului părții sau al subiectului procesual principal, încă din momentul incipient, al înregistrării cererii de încunoștințare. Articolul își propune totodată expunerea consecințelor practice determinate de caracterul superficial al reglementării acestei instituții esențiale în economia procesului penal precum și evidențierea unor propuneri de lege [vezi tot]
Autor: George Andrei BADIU
Publicat în: Caiete de drept penal nr. 1/2016
Revistă diponibilă: aici.
Rezumat: Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală a adus modificări substanţiale în desfăşurarea procesului penal, etapa urmăririi penale fiind complet restructurată, iar controversata etapă a actelor premergătoare fiind eliminată.
Atât în perioada antebelică, cât şi în cea interbelică, urmărirea penală a fost o etapă lipsită de importanţă practică, procesul penal fiind desfăşurat preponderent în faţa instanţei de judecată. Treptat, caracterul preparator, anterior fazei de judecată, s-a dezvoltat constant, în cele din urmă urmărirea penală fiind materializată într-o activitate prealabilă şi diversificată, menită să pregătească actul de justiţie desfăşurat [vezi tot]
Autor: Alin-Sorin NICOLESCU, Luminița CRIȘTIU-NINU
Publicat în: Challenges of the Knowledge Society, 2019
Disponibil online: aici.
Abstract: The jurisdiction developed on the edge of the implementation of the provisions of Code of Criminal Procedure, relating to the verification of the legality of the referral to the court, the legality of the management of evidences and documents of the prosecution, has proved the fact that in front of the judges of preliminary chamber has come, not infrequently, the request of the exclusion of the evidences governed during the criminal prosecution in rem, on the ground that these evidences have [vezi tot]
Autor: Flaviu CIOPEC
Publicat în: In honorem Flavius Antoniu Baias. Aparența în drept (coord. Adriana Almășan, Ioana Vârsta, Cristina Zamșa), Ed. Hamangiu, București, 2021
Lucrare disponibilă: aici
Rezumat: Dreptul procesual penal român se acomodează dificil cu ideea recunoaşterii unui statut juridic suspectului de facto. Deşi conceptul este vehiculat de un timp suficient de lung, mai ales în dreptul penal european, în continuare există o inerţie în acceptarea lui în practica penală. Îndatorată noţiunii tradiţionale de suspect formal, aceasta refuză formalist extinderea respectivei noţiuni şi la persoanele cărora nu li s-a conferit oficial calitatea de suspecţi, deşi din punct de vedere substanţial sunt totalmente asimilabile cu suspecţii oficiali. Alinierea [vezi tot]
Autor: Diana LUCACIU
Publicat în: Penalmente Relevant nr. 2/2019
Disponibil online: aici.
Rezumat: Prezentul articol își propune, mai întâi, o succintă analiză a principiului ne bis in idem în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, mai ales în lumina hotărârii Mihalache c. României, urmând a concluziona în ce măsura aceasta reprezintă sau nu o aliniere a Curții de la Strasbourg cu viziunea Curții de la Luxembourg.
În continuare, articolul cuprinde, de asemenea, o analiză a hotărârilor pronunțate de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauzele în care principiul ne bis in idem a fost incident. În final, articolul [vezi tot]
Autor: avocat Ioana ANIȚULESEI
Publicat în: Penalmente Relevant nr. 2/2020
Disponibil online: aici.
Rezumat: Prezentul studiu își propune să analize natura juridică a termenului de 3 zile prevăzut de dispozițiile art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală în care organul de cercetare penală are obligația să prezinte procurorului ordonanța prin care a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect împreună cu dosarul de urmărire penală, iar cel dintâi are obligația să confirme actul emis.
În demersul său, autorul pornește de la analizarea diferitelor categorii de termene prevăzute de normele procesual penale, concluzionând că termenul în discuție [vezi tot]
