Ultima actualizare:
octombrie 8, 2023

Apasă aici pentru a propune un material
Cuvinte-cheie "eroare de fapt"

Noua viziune normativă asupra erorii în dreptul penal

Autor: Ștefan-Alexandru TOMA

Publicat în: Caiete de drept penal nr. 3/2016

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: La 1 februarie 2014 a intrat în vigoare o nouă reglementare în materie penală, ce a adus importante modificări, atât în partea generală, cât şi în cea specială. Una dintre instituţiile care a suferit modificări importante este şi eroarea, de principiu cauză de neimputabilitate, prevăzută de art. 30 al noului Cod penal. Aceasta va fi analizată în mod detaliat în cadrul acestui articol, insistând mai mult asupra aspectelor de noutate, precum şi asupra acelor elemente care generează deja opinii diferite în doctrină. De asemenea, vom avea în vedere unele ipoteze [vezi tot]

Vizualizări 171

Achitarea inculpatului reținând incidența cauzei de neimputabilitate a erorii pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia prevăzută de art. 338 alin. (1) C.pen.

Autor: Ioan NEMEȘ

Publicat în: Revista Română de Jurisprudență nr. 1/2021

Revistă disponibilăaici.

Rezumat: Potrivit art. 30 alin. (1) C. pen. „nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală săvârșită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei”. Inculpatul nu a cunoscut existența împrejurării că victima a fost rănită în urma accidentului, astfel că în mod legal prima instanță a dispus achitarea acestuia pe temeiul erorii. Din pricina naturii aparent ușoare a accidentului și a atitudinii victimei care i-a spus că nu a suferit vătămări corporale și a [vezi tot]

Vizualizări 299

Consecinţele ipotezelor particulare ale erorii de fapt: aberratio ictus, aberratio delicti, error in persona şi aberratio causae

Autor: Alexandru MATACHE

Publicat în: Penalmente Relevant nr. 1/2017

Disponibil online: aici.

Rezumat: Ca urmare a naşterii sale din constantele manifestării exterioare de voinţă a omului, o parte a doctrinei a inclus în conceptul de unitate naturală de infracţiune, ocolit de reglementări legale în spaţiul românesc, şi anumite ipoteze particulare ale erorii de fapt asupra elementelor constitutive ale infracţiunii (tipicităţii), reunite sub denumirea de „infracţiune deviată”. Obiectul central al acestui demers are în vedere constatarea faptului că ipotezele particulare evocate comportă soluţii juridice distincte, astfel că acestea nu pot genera, împreună, o formă unitară de unitate de infracţiune, precum şi concluzia [vezi tot]

Vizualizări 237