Ultima actualizare:
octombrie 8, 2023

Apasă aici pentru a propune un material
Cuvinte-cheie "CDP nr. 1/2019"

Pedeapsă rezultantă iniţială, aplicată pentru un concurs de infracţiuni, a cărei executare este suspendată sub supraveghere conform Codului penal anterior. Noua infracţiune, săvârşită după intrarea în vigoare a Codului penal actual şi în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante iniţiale. Pluralitate intermediară de infracţiuni. Modalitatea de obţinere a pedepsei rezultante finale

Autor: ŞTEFAN Cristian-Valentin

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2019

Disponibil onlineaici.

RezumatDacă inculpatul săvârşeşte o nouă infracţiune, după intrarea în vigoare a Codului penal actual şi în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării unei pedepse rezultante iniţiale aplicate conform Codului penal anterior pentru un concurs de infracţiuni, iar toate infracţiunile, pentru care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, intră în structura unei pluralităţi intermediare, paşii pentru obţinerea pedepsei rezultante finale sunt următorii:

a) în temeiul art. 96 alin. (4) C.pen. actual, revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante iniţiale aplicate conform Codului penal anterior;

b) descontopirea pedepsei [vezi tot]

Vizualizări 172

Controlul de convenţionalitate – viziunea CEDO asupra instituției confiscării (speciale, extinse, în lipsa unei soluții de condamnare, de la terți) conform Directivei 2014/42/EU

Autor: MOROȘAN Dan

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2019

Disponibil onlineaici.

RezumatÎn ceea ce priveşte scopul prezentei lucrări, realizarea unei analize comprehensive asupra instituţiei confiscării în lumina Convenţiei este un demers cel puţin ambiţios, poate chiar imposibil, în lipsă de precizări suplimentare. În acest sens, abordarea din cuprinsul prezentei lucrări se raportează la cele din urmă evoluţii legislative incidente în materia dreptului unional cu privire la armonizarea legislaţiei statelor membre, respectiv Directiva 2014/42/EU.     

Analiza începe prin expunerea modificărilor realizate la nivel unional, iar mai apoi, sunt prezentate instituţiile create şi implementate în ordinea juridică naţională. În continuare, instituţiile precizate mai [vezi tot]

Vizualizări 280

Aplicabilitatea principiului ne bis in idem în procesul penal. Perspectiva Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Autor: MARIN Liana-Georgiana

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2019

Disponibil onlineaici.

RezumatPrincipiul „bis de eadem re ne sit actio” (ne bis în idem) a apărut în Digestele împăratului Iustinian I  şi prevede că „Guvernatorul nu trebuie să permită ca aceeaşi persoană să fi e acuzată din nou de o infracţiune pentru care a fost deja achitat” .

În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin „idem” înţelegem acele fapte care constituie un ansamblu de circumstanţe concrete care implică de fapt acelaşi inculpat şi care sunt indisolubil legate între ele în timp şi spaţiu, a căror existenţă trebuie [vezi tot]

Vizualizări 196

Fundamentul teoretic al comisiunii prin omisiune

Autor: NICORICI Cristina

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2019

Disponibil onlineaici.

RezumatDacă în literatura juridică străină, şi în special cea germană şi spaniolă, există ample dezbateri despre conceptul de omisiune improprie, şi, totodată, despre definiţia infracţiunii, principiul legalităţii incriminării, relevanţa acţiunii şi inacţiunii ca figuri juridice în dreptul penal, în România discuţiile pe acest subiect sunt mai degrabă modeste. Acest studiu nu îşi propune să răspundă la toate întrebările şi problemele pe care instituţia comisiunii prin omisiune le provoacă; mai degrabă, încerc că analizez care este fundamentul teoretic al comisiunii prin omisiune, şi cum trebuie să privim această [vezi tot]

Vizualizări 205

Confluenţa de riscuri – efectele contribuţiei concomitente a victimei asupra răspunderii penale a autorului 

Autor: CURT Ioana

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2019

Disponibil onlineaici.

RezumatPrezentul studiu îşi propune prezentarea situaţiilor cunoscute în practica judiciară ca ipoteze de „culpă exclusivă a victimei”, respectiv „culpă concurentă a autorului şi a victimei”. Principala misiune a fost analiza critică a practicii judiciare în domeniu, fiind prezentate într-o primă fază neajunsurile abordării tradiţionale, ce se fundamentează pe terenul vinovăţiei. Mai departe, autoarea a concluzionat că instanţele ar trebui să „gestioneze” ipotezele în care victima contribuie la producerea rezultatului, acţionând concomitent cu autorul, la nivelul tipicităţii, trecându-le, într-o primă fază, prin filtrul teoriei imputării obiective a rezultatului. Astfel, s-a arătat că [vezi tot]

Vizualizări 200

Aplicarea principiului legalităţii în contextul dezvoltării, la nivelul UE, a cooperării judiciare în materie penală

Autor: OLA Gabriela

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2019

Disponibil onlineaici.

RezumatPrin prezentul articol ne propunem să analizăm dacă, şi în ce măsură, principiul legalităţii ar putea fi încălcat în cadrul procedurilor de cooperare judiciară în materie penală, având în vedere dezvoltarea instrumentelor din această materie la nivelul UE.

Studiul începe cu o analiză a legăturii dintre condiţia dublei incriminări şi principiul legalităţii pentru a stabili dacă eliminarea acesteia în cadrul procedurilor de cooperare judiciară dintre statele membre este sau nu contrară principiului ante-menţionat. În opinia noastră, dubla incriminare nu este o expresie a principiului nullum crimen, nulla poena sine lege, [vezi tot]

Vizualizări 209

Confiscarea de la terţe persoane

Autor: VIȘINESCU Ionuț

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2019

Disponibil onlineaici.

RezumatPrin prezentarea de faţă ne propunem să analizăm dacă legislaţia penală actuală ne permite sau nu confiscarea (specială sau extinsă) unor bunuri direct de la terţele persoane sau dacă este necesar ca prin mecanismele oferite de dreptul civil, bunurile să fie aduse în patrimoniul inculpatului sau persoanei ce urmează a fi condamnate (ca o chestiune prealabilă soluţionării laturii penale sub aspectul măsurilor de siguranţă) şi numai ulterior acesteia să se ia măsura de siguranţă a confiscării bunului din patrimoniul inculpatului sau persoanei condamnate şi să se dispună astfel trecerea [vezi tot]

Vizualizări 174