Ultima actualizare:
octombrie 8, 2023

Apasă aici pentru a propune un material
Cuvinte-cheie "Analele Universității din București"

Acordul de recunoaștere a vinovăției

Autor: Georgina BODORONCEA Publicat în: Analele Universității din București – 2014, Supliment Disponibil onlineaici. Rezumat: Conceptul de “justiţie negociată” este unul nou pentru procesual penal român, dar proceduri similare sau asemănătoare instituţiei acordului de recunoaştere a vinovăţiei se regăsesc în legislaţia mai multor state europene. Procedura specială, care este aplicabilă  exclusiv în faza urmăririi penale şi doar pentru infracţiuni de o anumită gravitate (cele pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau închisorii de cel mult 7 ani), a fost gândită ca un nou instrument menit să simplifice şi să scurteze durata [vezi tot]
Vizualizări 186

Despre un alt fel de compromis în noul Cod de procedură penală

Autor: Magdalena ROIBU Publicat în: Analele Universității din București – 2014, Supliment Disponibil onlineaici. Rezumat: În Noul Cod de procedură penală (în continuare NCPP), procedura recunoaşterii vinovăţiei pe de o parte preia caracteristicile procedurii consacrate anterior, pe de altă parte, dobândeşte noi valenţe care o transformă de fapt într-o procedură autonomă, specială, ce îşi justifică titulatura de ”acord de recunoaştere a vinovăţiei”. În concret, în NCPP recunoaşterea vinovăţiei îmbracă două aspecte: cel al declaraţiei unilaterale a inculpatului, precum şi acela al acordului bilateral între inculpat şi procuror. Referitor la prima ipostază, aceea [vezi tot]
Vizualizări 178

Consecințele penale ale vânzării bunului altuia în dreptul francez

Autor: Valérie MALABAT

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2019

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Dreptul penal francez nu prevede o incriminare specifică pentru sancționarea vânzării bunului altuia. Dar, pentru că este vorba de un comportament represibil, vânzătorul fiind de rea-credință, mai multe încadrări penale sunt posibile în această situație, cu o incertitudine, totuși, în ipoteza în care bunul vândut este un imobil. Chiar dacă mai multe încadrări, precum furtul, abuzul de încredere, înșelăciunea sau chiar tăinuirea sunt posibile și permit sancționarea celui care vinde bunul altuia, recurgerea la judecătorul penal nu oferă proprietarului deposedat posibilitatea obținerii anulării contractului fraudulos, nici restituirea bunului [vezi tot]

Vizualizări 204

Nerespectarea hotărârilor judecătorești pronunțate în materia conflictelor de muncă

Autor: Valentina DINU

Publicat în: Analele Universității din București 2021

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Prezentul material analizează două dintre modalitățile infracțiunii prevăzute de art. 287 din Codul penal, respectiv aceea de nerespectare a hotărârilor judecătorești: cea reglementată la lit. d) – neexecutarea hotărârii judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat și cea reglementată la lit. e) – neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată. Odată cu intrarea în vigoare a Codului penal, la 1 februarie 2014, aceste două infracțiuni au fost preluate din Codul muncii, unde [vezi tot]

Vizualizări 185

Tipuri de investigații sub acoperire

Autor: Dumitru ROMAN

Publicat în: Analele Universității din București 2021

Disponibil onlineaici.

Rezumat: În țările din Europa de Est, investigația sub acoperire apare sub denumiri diferite, cum ar fi: utilizarea investigatorilor sub acoperire; infiltrare operativă; îndeplinirea unei misiuni speciale în cadrul unui grup organizat sau al unei organizații criminale, particularitățile sunt comune. Diferențele se referă la limitele legale ale activității investigatorului sub acoperire, precum și la formele de utilizare a informațiilor obținute. Investigația sub acoperire se aplică în special descoperirii infracțiunilor precum: traficul de droguri, traficul de arme, corupția și criminalitatea organizată. Deci, tipurile investigației sub acoperire, rezultate din practica pozitivă a organelor de urmărire [vezi tot]

Vizualizări 240

Obiectul infracţiunii de pornografie infantilă: analiza gradului de compatibilitate între prevederile naţionale, internaţionale şi cele din legislaţiile unor state străine

Autor: Stanislav COPEȚCHI

Publicat în: Analele Universității din București 2021

Disponibil onlineaici.

Rezumat: În cadrul prezentului demers ştiinţific este abordat obiectul material/imaterial al infracţiunii de pornografie infantilă, în corespundere cu legislaţia penală a Republicii Moldova, din perspectiva gradului de compatibilizare a acestuia cu prevederile instrumentelor internaţionale principale în această materie (în special, Convenţia de la Lanzarote şi cea de la Budapesta). La fel, este realizată o analiză comparată a prevederilor naţionale (moldave), fiind scos în evidenţă conţinutul unor norme de incriminare din legislaţiile penale ale unor state străine în partea ce vizează obiectul material/imaterial al infracţiunii de pornografie infantilă.    

Cuvinte-cheie: pornografie infantilă, obiect material/imaterial, minor, materiale [vezi tot]

Vizualizări 267

Convenția de la Lanzarote privită prin prisma unor prevederi din partea specială a Codului penal al Republicii Moldova și din cea a Codului penal al României

Autor: Serghei BRÎNZA, Vitalie STATI

Publicat în: Analele Universității din București 2020

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Pentru a se asigura realizarea în bune condiții a scopului de prevenire şi combatere a exploatării sexuale şi abuzurilor sexuale comise asupra copiilor, este necesar ca prevederile relevante din partea specială a Codului penal al Republicii Moldova și din cea a Codului penal al României să corespundă dispozițiilor art. 18-23 ale Convenției de la Lanzarote. Nu toate aceste dispoziții și-au găsit implementare în Codul penal al Republicii Moldova și în Codul penal al României. Devierile  nejustificate de la dispozițiile art. 18-23 ale Convenției de la Lanzarote compromit procesul de unificare internațională a normelor juridice în [vezi tot]

Vizualizări 190

Cauzele justificative și transmiterea unor boli infectocontagioase

Autor: Dorel Herinean

Publicat în: Analele Universității din București

Disponibil onlineaici.

Rezumat: În contextul pandemiei COVID-19, prezentul articol analizează unele dintre posibilitățile pe care legea le oferă pentru protecția sănătății publice ori a sănătății proprii unei persoane, respectiv comiterea unor fapte prevăzute de legea penală sub imperiul cauzelor justificative, cu consecința lipsei caracterului infracțional al acestora. Fie că este vorba de modalitățile de ripostă ori salvare pe care o persoană le are în fața posibilității transmiterii unor boli infectocontagioase, de unele acțiuni necesare prevenirii ori combaterii pandemiei pe care legea le autorizează ori de caracterul disponibil sau nu al sănătății unei persoane, situațiile care pot [vezi tot]

Vizualizări 225

Transpunerea Directivei PIF și evaziunea fiscală la TVA

Autor: Ioana Maria COSTEA

Publicat în: Analele Universității din București 2020

Disponibil on-line: aici

Rezumat: Studiul nostru propune o analiză în doi timpi a conceptului de fraudă la TVA, delimitare temporală reprezentată de adoptarea Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal. Prin demersul nostru analitic, ce utilizează metoda comparativă meticulos sub auspiciile interpretării limitative impuse de dreptul penal sunt relevate ipoteze punctuale privind formele evaziunii fiscale pe cadrul unional de funcționare a taxei pe valoare adăugată. În egală măsură, studiul caută să identifice [vezi tot]

Vizualizări 206