Ultima actualizare:
octombrie 8, 2023

Apasă aici pentru a propune un material
Cuvinte-cheie "Analele Universității din București"

Aspecte privind evoluția pe cale convențională și doctrinară a noțiunii de crime împotriva umanității

Autor: Cătălin-Nicolae CONSTANTINESCU

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2015

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Crimele împotriva umanității au cunoscut și continuă să cunoască un proces evolutiv dublu. Pe de-o parte, doctrina și instrumentele internaționale au conturat și promovat conceptul la nivelul comunității internaționale. Pe de cealaltă parte, dezvoltarea în practica instanțelor penale internaționale a unei jurisprudențe marcante a oferit uneltele necesare ameliorării noțiunii în mod constant. În prezentul articol ne concentrăm asupra evoluției pe cale convențională a conceptului de crime împotriva umanității, prin raportare directă la conflictele interne sau internaționale care au făcut necesară aplicarea sa, începând de la prima mențiune și [vezi tot]

Vizualizări 164

Considerații privind dreptul procurorului de a autoriza provizoriu măsurile de supraveghere tehnică și încuviințarea pătrunderii organelor de urmărire penală în spații private pentru montarea/demontarea mijloacelor tehnice de supraveghere

Autor: Cătălin ONCESCU

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2015

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat:  Potrivit legii procesual penale române (art. 141 C.pr.pen.), procurorul poate autoriza provizoriu, pe o durată de maximum 48 de ore, măsurile de supraveghere tehnică. Întrebarea care se pune însă este următoarea: ”Cu ocazia autorizării provizorii, în baza art. 141 C.pr.pen., oare procurorul poate încuviința și pătrunderea organelor de urmărire penală în spații private, pentru a activa sau dezactiva mijloace tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice?” Astfel cum vom încerca să demonstrăm în cuprinsul acestui material, răspunsul nu poate fi decât unul negativ, [vezi tot]

Vizualizări 173

Considerații punctuale asupra naturii civile și penale a protecției victimelor violenței în familie în dreptul român

Autor: Corneliu-Liviu POPESCU

Publicat în: Analele Universitatii din Bucuresti – Seria Drept, 2014

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Dreptul naţional român cunoaşte, ca mijloc specific de protecţie a victimelor actelor de violenţă în familie, ordinul de protecţie, care este o instituţie civilă. Pe lângă această instituţie civilă, victimele actelor de violenţă în familie pot beneficia de protecţia civilă ordonară a drepturilor lor nepatrimoniale, precum şi de o protecţie penală, ordinară sau sub forma protecţiei civile asigurate de instanţele judecătoreşti penale.

Cuvinte-cheie: violenţă în familie; victimă; ordin de protecţie; protecţie civilă; protecţie penală.…

[vezi tot]
Vizualizări 220

Contestația în anulare și revizuirea în noul sistem procesual penal

Autor: Andrei ZARAFIU

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2014

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Chiar dacă hotărârile penale definitive capătă autoritate de lucru judecat şi sunt prezumate a reflecta adevărul (res judicata pro veritate habetur), uneori dezlegarea dată situaţiei de fapt şi de drept ce a făcut obiectul cauzei este rezultatul unei erori judiciare.

Căile extraordinare de atac reprezintă remediul procedural prin care se produce înlăturarea caracterului nelegal sau netemeinic al hotărârii definitive şi care înfrînge autoritatea de lucru judecat.

Modificările aduse ca urmare a consacrării unui nou sistem procesual penal nu au ocolit nici instituţia căilor extraordinare de atac. Prezentul studiu îşi propune [vezi tot]

Vizualizări 223

Notă la Sentinţa nr. 658/2012, pronunţată de Judecătoria Bacău, secţia penală, definitivă.

Autor: Andra-Roxana TRANDAFIR

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2014

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat:  O societate comercială aflată în insolvenţă poate răspunde penal pentru infracţiunea de evaziune fiscală, precum şi pentru deturnarea de fonduri, în cazul în care a reţinut şi nu a vărsat sume reprezentând impozite pe salarii, contribuţii la bugetul asigurărilor sociale şi şomaj, precum şi contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate, ambele infracţiuni fiind reţinute în formă continuată. Pedeapsa ce poate fi aplicată pentru aceste infracţiuni este, în opinia instanţei, amenda penală de 3500 lei.

Hotărârea comentată este una dintre primele în care se pune problema răspunderii persoanei juridice [vezi tot]

Vizualizări 210

Rolul și atribuțiile procurorului în cadrul procesului penal, aspecte comparative între noua și vechea legislație

Autor: Teodor MANEA

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2014

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat:  Deşi rolul şi atribuţiile procurorului nu se schimbă în mod fundamental la nivel teoretic, implicaţiile practice ale normelor Codului de procedură penală sunt evidente.

Acestea se manifestă atât pe planul rolului esenţial al Ministerului public, anume acela al exercitării acţiunii penale, cât şi raportat la modalitatea de îndeplinire de către acesta a atribuţiilor sale în cadrul procesului penal.

În ceea ce priveşte primul aspect, prin reglementarea expresă a funcţiilor procesuale, Codul de procedură penală concretizează în persoana procurorului caracterul de singur stăpân al acţiunii penale.

Abrogarea posibilităţii instanţei de a [vezi tot]

Vizualizări 391

Constituționalizarea dreptului penal

Autor: Tudorel TOADER; Marieta SAFTA

Publicat în: Analele Universității din București – 2014, Supliment

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Prezentul studiu abordează unele repere ale procesului de constituţionalizare a dreptului penal, respectiv coordonatele fixate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cu referire la unele dintre principiile constituţionale la care  s-a raportat cel mai frecvent analiza de constituţionalitate. Este evidenţiată,  cu precădere,  acea latură a procesului de constituţionalizare a dreptului penal, constând în înlăturarea interpretării actelor normative contrară dispoziţiilor constituţionale. Concluzia studiului, fundamentată pe o selecţie de jurisprudenţă  apreciată ca fiind relevantă, este aceea că prin intermediul controlului de constituţionalitate nu se realizează doar ”eliminarea” din fondul activ al legislaţiei [vezi tot]

Vizualizări 410

Imputabilitatea și cauzele de neimputabilitate în noul Cod Penal

Autor: Daniel NIȚU Publicat în: Analele Universității din București – 2014, Supliment Disponibil onlineaici. Rezumat: Pornind de definiţia infracţiunii din noul Cod penal, ce reglementează distinct caracterul nejustificat al faptei de cel al imputabilităţii acesteia, autorul îşi propune o analiză a conceptului de imputabilitate, respectiv a cauzelor care înlătură imputabilitatea. Pentru corecta înţelegere a noţiunii de imputabilitate, de inspiraţie germanică (Verantwortlichkeit), sunt prezentate în mod comparativ concepţiile fundamentale asupra vinovăţiei, înţeleasă ca trăsătură generală a infracţiunii: conservatoarea concepţie psihologică, încetăţenită în dreptul şi doctrina noastră, respectiv mai recenta concepţie normativă, pe [vezi tot]
Vizualizări 475

Aspecte ale încălcării principiului legalității sancțiunilor de drept penal în cazul pluralității de infracțiuni

Autor: Rodica BURDUȘEL Publicat în: Analele Universității din București -2014, Supliment Disponibil onlineaici. Rezumat: Schimbarea regimului sancţionator penal a fost elementul central al preocupărilor comisiei de elaborare a noului Cod penal şi s-a produs atât în partea generală asupra unităţii infracţionale, pluralităţii de infracţiuni, minorităţii, cât şi în partea specială asupra tuturor grupurilor de infracţiuni. Dacă în partea specială schimbarea este receptată preponderent în sensul reducerii limitelor speciale ale pedepsei principale a închisorii, în ceea ce priveşte partea generală, se reţine îndeosebi agravarea clară a sancţionării concursului de infracţiuni instituită prin [vezi tot]
Vizualizări 167

Considerații privind amânarea aplicării pedepsei

Autor: Cristian MITRACHE Publicat în: Analele Universității din București – 2014, Supliment Disponibil onlineaici. Rezumat: Amânarea aplicării pedepsei este o măsură de individualizare a pedepsei cu caracter de noutate în dreptul penal român. Ea este o instituţie pe care instanţa de judecată o poate utiliza pentru a sancţiona infractorii mai puţin periculoşi faţă de care aplicarea unei pedepse este inoportună şi are rolul de a umple, într-un fel, golul lăsat în Noul Cod penal prin abandonarea reglementării suspendării condiţionate a executării pedepsei (suspendarea simplă). Măsura amânării aplicării pedepsei este mai [vezi tot]
Vizualizări 189