Ultima actualizare:
octombrie 8, 2023

Apasă aici pentru a propune un material
Cuvinte-cheie "Analele Universității din București"

Retrospectiva și perspective privind motivarea alegerii pedepsei în dreptul penal francez

Autor: Anne PONSEILLE

Publicat în: Analele Universitatii din Bucuresti – Seria Drept, 2017

Revistă diponibilă: aici

Rezumat: Motivarea alegerii pedepsei de către judecătorul francez constituia până nu de mult o cerință legală excepțională. Principiul era lipsa motivării pedepsei. Excepția consta în justificarea cerută pentru pronunțarea anumitor pedepse. În paralel, legiuitorul putea să impună judecătorului să motiveze neaplicarea unor pedepse. Cu toate acestea, fără a aștepta intervenția legiuitorului, de la începutul anului 2017 Curtea de casație a dezvoltat o jurisprudență care pare să meargă în sensul generalizării acestei obligații.

Cuvinte-cheie: motivare; cerință legală; pronunțarea pedepsei; cerință creată pe cale jurisprudențială; generalizarea motivării alegerii pedepsei.…

[vezi tot]
Vizualizări 188

Fenomenul infracțional, economia politică și privarea de libertate: o analiză transnațională

Autor: Nick JONES

Publicat în: Analele Universitatii din Bucuresti – Seria Drept, 2017

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Cercetătorii se interesează din ce în ce mai mult cu privire la o mai bună înțelegere a factorilor economici, sociali, politici și penali legați de închisoare. Acest studiu analizează mai mulți din acești factori examinând folosirea pedepsei cu închisoarea în cele mai bogate 100 de țări. Potrivit lucrărilor empirice anterioare, constatăm că țările care au sisteme juridice bazate pe common law, precum și cele care au abolit pedeapsa cu moartea, au recurs mai mult la pedeapsa cu închisoarea; la fel și țările în care numărul de omoruri este [vezi tot]

Vizualizări 185

Infracțiunea putativă. Studiu de caz al consecințelor erorii subiectului infracțiunilor de corupție

Autor: George-Alexandru LAZĂR

Publicat în: Analele Universitatii din Bucuresti – Seria Drept, 2017

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Prezentul demers își propune să trateze comparativ cele două mari curente în materia infracțiunii putative, prin raportare la posibilitatea reținerii unei tentative sau adoptarea tezei impunității. Pentru calificarea perspectivelor oferite de practica judiciară și literatura de specialitate punctul de plecare îl reprezintă formele erorii care pot sta la baza reținerii unei fapte putative: eroarea inversă de fapt și eroarea inversă de drept.

Dincolo de literatura autohtonă, lucrarea tratează și elementele de drept comparat incidente, precum și motivele pentru care sistemele de drept de inspirație franceză au cunoscut revirimente jurisprudențiale [vezi tot]

Vizualizări 332

Amnistia și grațierea. Caracterizare generală

Autor: Lavinia Valeria Lefterache

Publicat în: Analele Universitatii din Bucuresti – Seria Drept, 2016

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Articolul îşi propune să discute despre principalele deosebiri dintre cele două instituţii şi despre efectele acestora. Totodată sunt evaluate elementele de tehnică legislativă folosite de-a lungul timpului în redactarea legilor referitoare la amnistie şi graţiere.

Cuvinte-cheie: amnistie; graţiere; efecte; tehnică legislativă.…

[vezi tot]
Vizualizări 289

Trăsăturile infracțiunii continuate

Autor: Mari Claudia IVAN

Publicat în: Analele Universitatii din Bucuresti – Seria Drept, 2016

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: În studiu se analizează câteva dintre elementele caracteristice ale infracțiunii continuate, care evidențiază trăsăturile ei, și anume: obiectul juridic și cel material, situația premisă, urmarea imediată, legătura de cauzalitate și latura subiectivă, precum și condițiile lor suplimentare. Toate acestea, alături de condițiile de bază ale infracțiunii continuate, sunt necesare conturării unei activități ilicite ca formă continuată a unității de infracțiune.

Cuvinte-cheie: infracțiune; infracțiune continuată; obiectul infracțiunii; situație premisă; latura subiectivă; condiții. …

[vezi tot]
Vizualizări 213

Individualizarea sancțiunilor în dreptul penal francez: o reglementare pentru un principiu mare

Autor: Anne PONSEILLE

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2015

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Printre principiile care reglementează dreptul sancțiunilor penale, principiul individualizării sancțiunilor este, fără îndoială, cel mai important. Legea nr. 2014-896 din 15 august 2014 privind individualizarea pedepselor și întărirea eficacității sancțiunilor penale, foarte așteptată, a furnizat ocazia de a regăsi istoria complexă a acestui mare principiu al dreptului penal francez.

Cuvinte-cheie: dreptul sancțiunilor penale; individualizarea pedepselor; aplicarea pedepsei; libertatea judecătorului; limite; obstacole.…

[vezi tot]
Vizualizări 205

Interceptarea comunicațiilor purtate cu avocatul

Autor: Raul SANCHEZ GOMEZ

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2015

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Reglementarea interceptării  comunicaţiilor prezintă lacune în sistemul juridic spaniol. Articularea cunoscutului standard de legitimitate constituţională a măsurilor de limitare a drepturilor fundamentale a umplut golurile legii procesual penale penale în unele privinţe. Interceptarea comunicărilor cu avocatul apărării poate fi privită din perspective diferite, în funcţie de stadiul în care se găseşte subiectul pasiv al procesului penal, precum şi de infracţiunile investigate. Autoritatea judiciară nu poate emite mandat pentru a limita comunicarea cu avocatul apărării, cu excepţia cazului în care acesta ar fi implicat în comiterea faptelor investigate, [vezi tot]

Vizualizări 185

Probatoriul în procesul penal

Autor: Lavinia Valeria LEFERTACHE

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2015

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Instanțele trebuie să se asigure că orice decizie se întemeiază pe o bază factuală suficient de solidă, decurgând din probe cu un caracter concret, administrate în conformitate cu legea, de natură să fundamenteze motivele invocate. Controlul jurisdicțional asupra acuzațiilor formulate nu se limitează la aprecierea verosimilității abstracte a motivelor invocate, ci trebuie să privească, în concret, dacă respectivele motive, sau cel puțin unul dintre ele, considerat suficient în sine pentru susținerea deciziei în cauză, sunt întemeiate. Controlul jurisdicţional presupune ca o instanţă să verifice dacă motivele invocate în sprijinul soluției solicitate [vezi tot]

Vizualizări 224

Notă la încheierea din 26 martie 2012 pronuțată în dosarul nr. 8240/3/2012, de Tribunalul București, Secția I penală, definitivă

Autor: Andra-Roxana TRANDAFIR

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2015

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Condiţiile prevăzute de textul de lege în care se poate lua o măsură preventivă faţă de o persoană juridică sunt două şi anume existenţa motivelor temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi imperativul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal prin luarea măsurii respective. La acestea, se adaugă condiţia proporţionalităţii măsurii ce se solicită a fi luată cu scopul urmărit, după cum rezultă din jurisprudenţa CEDO. În temeiul art. 4795 alin. (1) lit. d) C.proc.pen. faţă de o persoană juridică se [vezi tot]

Vizualizări 181

Redeschiderea urmăririi penale urmată de confirmarea de către judecător. Excepție

Autor: Ioan-Paul CHIȘ

Publicat în: Analele Universității din București – Seria Drept, 2015

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat

Prin Noul Cod de procedură penală s-a introdus confirmarea redeschiderii urmăririi penale de către un organ de jurisdicție, prin aceasta înlăturându-se puterea discreționară a procurorului de a relua procedurile oricând dorește, chiar cu încălcarea drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Necesitatea confirmării redeschiderii urmăririi penale s-a impus din motive ce țin de precaritatea soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror, actele judiciare emise de către magistratul Ministerului Public neavând autoritate de lucru judecat.

Prin prezentul studiu autorul a încercat să demonstreze că, în ipoteza în care procurorul [vezi tot]

Vizualizări 260