Ultima actualizare:
octombrie 8, 2023

Apasă aici pentru a propune un material
Cuvinte-cheie "Analele Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași"

Non bis in idem în materie fiscală prin prisma jurisprudenței CEDO/CJUE

Autor: Ioana Maria COSTEA

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 1/2018

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Prezentul studiu pune în discuție o problemă dinamică și evolutivă, cea a concursului de proceduri fiscale și penale în combaterea ilicitului fiscal. Cheia de boltă este desigur preocuparea pentru respectarea principiului non bis in idem, mai ales în ipoteza în care ambele proceduri tind fie să aplice sancțiuni, fie să emită titluri de creanță pentru același prejudiciu. Studiu preia repere recente de jurisprudența a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Cuvinte-cheie: evaziune fiscală; sancțiune fiscală; sancțiune penală.

Titlul lucrării [vezi tot]

Vizualizări 388

Particularităţi ale limitării libertăţii de exprimare pe internet în cazul discursului urii (hate speech)

Autor: Carmen MOLDOVAN

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 1/2018

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Libertatea de exprimare nu constituie un drept absolut. Exercitarea sa poate fi restrânsă, cu respectarea condiţiilor generale prevăzute în instrumentele juridice internaţionale şi naţionale, atunci când se aduce atingere altor drepturi şi interese legitime individuale sau colective, prin discursuri sau mesaje ce depăşesc sfera acceptabilă a criticii şi constituie derapaje în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare. Discursul urii (hate speech) constituie un astfel de derapaj, care prezintă valențe particulare în cazul difuzării şi răspândirii mesajelor sau discursurilor ce pot fi încadrate în această formă de [vezi tot]

Vizualizări 241

Cyberbullying – aspecte legislative și jurisprudențiale de drept comparat

Autor: Andra IFTIMIEI

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Supliment 2018

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Prezenta sinteză de drept comparat propune analiza cadrului legislativ din Franța, Statele Unite ale Americii, Belgia și Regatul Unit al Marii Britanii privitor la prevenirea și combaterea cyberbullying, în scopul identificării unor soluții ce pot sta la baza diminuării fenomenului. Totodată, studiul prezintă și analizează aspecte jurisprudențiale din statele amintite, având scopul de a identifica profundele implicații pe care la presupune aceste fenomen, cu precădere în rândul copiilor și adolescenților. Rațiunea alegerii celor patru state a constat în realizarea unei sinteze comparative echitabile prin raportare [vezi tot]

Vizualizări 351

Cyberwarfare-ul – O formă actuală de conflict

Autor: Adrian Cristian MOISE

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Supliment 2021

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Articolul prezintă şi analizează aspecte referitoare la fenomenul cyberwarfare-ului. Cyberwarfare-ul reprezintă un conflict bazat pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, ce implică efectuarea unor atacuri motivate politic asupra informaţiei şi a sistemelor informatice. Un atac referitor la cyberwarfare cuprinde încălcări ale legilor, politicilor sau ale altor reglementări de la nivel naţional şi internaţional, acest aspect contribuind de cele mai multe ori la încadrarea fenomenului de cyberwarfare în sfera de aplicare a criminalităţii informatice. În acest articol se efectuează o analiză şi asupra principalelor instrumente şi norme [vezi tot]

Vizualizări 213

Când nu există pluralitate intermediară de infracțiuni (II). Regimul sancționator – particularități

Autor: Maria-Ioana MĂRCULESCU-MICHINICI

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr.1/2017

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Prezentul articol constituie o continuare a subiectului de analiză privind pluralitatea intermediară de infracțiuni [a cărui tratare a debutat prin articolul „Când (nu) există pluralitate intermediară de infracțiuni? (I) – Specificul reglementării prevăzute de art. 44 alin. (1) Cod penal”, publicat în Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Tomul LXI, Științe Juridice, nr. I / 2015]. În cadrul de față, analiza pe care o întreprindem cu privire la instituția pluralității intermediare de infracțiuni concentrează o serie de probleme relative la unele aspecte de ordin [vezi tot]

Vizualizări 196

Perspectivele dreptului penal al Uniunii Europene

Autor: Violeta MELNIC

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 1/2017

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Scopul acestui studiu implică abordarea complexă la nivel doctrinar, normativ și jurisprudențial în vederea creării științei dreptului penal al Uniunii Europene. Asigurarea bunei funcționări a pieței interne și respectării drepturilor omului nu lasă lipsită de influența regulilor Uniunii Europene (UE) legislațiile penale ale statelor membre ale UE. Evoluția politicii penale în cadrul instituțional, normativ și jurisprudențial al UE a determinat abordarea a două concepte de reglementare penală a spațiului european: Dreptul european penal, ce reprezintă un drept penal elaborat la nivelul UE și [vezi tot]

Vizualizări 314

Unele propuneri de modificare a reglementării actuale în materie penală

Autor: Maria-Ioana MĂRCULESCU-MICHINICI, Mihai DUNEA

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 1/2017

Disponibil online: aici.

Rezumat: Materialul de față reproduce, în linii generale, conținutul documentului elaborat și transmis (în luna mai a anului 2017) către Ministerul Justiției din România, de către cadrele didactice semnatare (în calitatea acestora de membre titulare ale Colectivului de Științe Penale din cadrul Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), în cadrul procesului (întreprins de Ministerul Justiției) de evaluare prima facie și analiză a impactului de ansamblu produs în sistemul juridic național al României de noile reglementări (inclusiv de cele) în materie penală [vezi tot]

Vizualizări 227

Protecția dreptului la viață în reglementarea Codului Penal

Autor: Anda CRIȘU-CIOCÂNTĂ

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 1/2017

Disponibil online: aici.

Rezumat: În concepția Codului penal de la 1969, momentul de la care îi era recunoscut ființei umane dreptul la viață coincidea cu momentul nașterii, acesta fiind și momentul de la care dreptul fundamental la viață beneficia de protecție din partea legii penale. Codul penal actual are o abordare diferita în privința protecției dreptului la viață, recunoscând un drept la viață și fătului aflat în timpul sarcinii și respectiv în timpul nașterii. Problema de drept pe care prezentul material își propune să o aducă în atenție este [vezi tot]

Vizualizări 227

Scurte considerații privind sancționarea fraudelor comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice

Autor: Ruxandra RĂDUCANU

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 2/2017

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Acest articol își propune să evidențieze particularitatea faptelor incriminate de C.pen. (2009) în capitolul „Fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice”, dar și să sublinieze elementele comune care au determinat această grupare. În plus, asemănarea și delimitarea lor de alte incriminări necesită o detaliere a elementelor constitutive, astfel încât să fie evitată confuzia între acestea sau, dimpotrivă, reținerea cumulativă a acestora cu infracțiuni asemănătoare.

Cuvinte-cheie: fraudă; sistem informatic; mijloc de plată electronic; înșelăciune; pagubă; date informatice; operațiuni financiare.

Titlul lucrării în engleză: Brief considerations on [vezi tot]

Vizualizări 328

Unele considerații privind infracțiunea de perturbare a funcționării sistemelor informatice

Autor: Adrian Cristian MOISE

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 2/2017

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Pornind de la prevederile art. 5 din Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și de la prevederile art. 4 din Directiva 2013/40/UE privind atacurile împotriva sistemelor informatice, ambele referindu-se la afectarea integrității sistemului informatic, în prezentul articol se realizează o analiză a infracțiunii de perturbare a funcționării sistemelor informatice, prevăzută de art. 363 din Codul penal, urmărindu-se dacă legiuitorul român a transpus prevederile celor două instrumente juridice de la nivel internațional și european. Reglementarea legală urmărește să protejeze datele informatice stocate în cadrul sistemelor informatice, [vezi tot]

Vizualizări 425