Ultima actualizare:
septembrie 25, 2022

Apasă aici pentru a propune un material
Vinovăția
Materiale per pagină:

  • Nicio categorie

Prelungirea arestării preventive și condiția suspiciunii rezonabile că inculpatul a săvârşit o infracţiune

Autor: Cătălin Oncescu

Publicat în: 2018/JURIDICE.ro

Disponibil online: aici

Cuvinte-cheie: arestare preventivă; avocat; infracțiune; suspiciune rezonabilă; prezumția de nevinovăție autoritate de lucru judecat; judecător de drepturi și libertăți.

[vezi tot]
0 Vizualizări 0

Latura subiectivă- element esențial pentru delimitarea infracțiunilor contra vieții de infracțiunile contra integrității corporale sau sănătății. Cazuri și soluții practice

Autor: Anda CRIȘU-CIOCÎNTĂ

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 1/2016

Disponibil onlineaici.

Rezumat: În practica judiciară cazurile ce au ca obiect infracțiuni contra vieții și infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății sunt extrem de frecvente și, de multe ori, problema de drept care apare și se impune a fi tranșată în astfel de spețe este aceea a deosebirii infracțiunii de omor de infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și respectiv a infracțiunii de tentativa la omor de infracțiunile de lovirea sau alte violențe ori vătămarea corporală. Elementul esențial care stă la baza deosebirii unei infracțiuni contra vieții [vezi tot]

0 Vizualizări 92

Despre „nevinovăție” în dreptul procesual penal român și în criminalistică

Autor: Alin PETREA

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Supliment nr. 1/2022

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Deși beneficiază de o largă recunoaștere normativă și este mai mereu prezentă în pledoariile și motivațiile actorilor dreptului, prezumția de nevinovăție rămâne un concept vag, prea puțin delimitat conceptual. În același registru al incertitudinii conceptuale se plasează și termenul de nevinovăție, care este înțeles în nenumărate feluri, începând de la o lipsă totală a implicării acuzatului în activitatea criminală, până la o inaptitudine funcțională a probatoriului de la dosar de a dovedi vinovăția celui care, în fapt, a săvârșit infracțiunea de care este acuzat. Prezentul [vezi tot]

0 Vizualizări 64

Dileme postdelictuale – între asumarea responsabilității și negarea faptei comise (I)

Autor: Costică CIOCAN

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Supliment nr. 1/2022

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Prezentul articol analizează dintr-o perspectivă penală și criminologică raționamentele care îl fac pe autorul unui act ilicit să aleagă între asumarea responsabilității sau evitarea răspunderii penale, pornind de la tezele unor criminologi și filosofi precum Cesare Bonesana Beccaria, Jeremy Bentham sau Étienne De Greeff. Actul criminal, astfel cum vom arăta, modifică traiectoria existențială a persoanei și creează o ruptură tragică în interiorul individului de natură să producă o stare de dezorientare și confuzie. Conștientizarea caracterului ilicit al faptei, teama față de reacția societății și de [vezi tot]

0 Vizualizări 27

Self-defence in special situations (I)

Autor: Lamya-Diana HĂRĂTĂU

Publicat în: Challenges of the Knowledge Society, 2015
Disponibil online: aici.
Abstract: In the reality of practical cases and in certain special situations, self-defence may present some complex forms consisting either in accidental amplification of the issue in fact when self-defence is claimed, or in the correlation in fact of self-defence to other cases which remove the criminal nature of act. For these reasons, we decided to analyse few of such special situations.
Keywords: self-defense, criminal nature, state authority, acts committed on fault, deviated counter…

[vezi tot]
0 Vizualizări 13

Definiția infracțiunii în noul Cod penal

Autor: Cristina ROTARU

Publicat în: Curierul Judiciar nr. 2/2014

Revistă disponibilă: aici

Rezumat realizat de redacție: Viziunea după care a fost elaborată noua legislaţie penală impunea şi formularea unei noi definiţii a infracţiunii. Cea cuprinsă în art. 17 C.pen. din 1968 a fost deseori criticată în doctrină pentru includerea pericolului social printre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, dar şi pentru că nu permitea o clasificare a cauzelor ce înlăturau caracterul penal al faptei, deşi unele din ele vizau antijuridicitatea, iar altele vinovăţia, cu implicaţii negative în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor penale.

Cuvinte-cheie: criminalitate; cauze care înlătură caracterul penal al faptei; sancțiuni penale.

Definition of the crime [vezi tot]

0 Vizualizări 20

Noi reglementări aduse răspunderii penale a Preşedintelui României în Codul penal. Propuneri de lege ferenda

Autor: Cristian IONESCU

Publicat în: Curierul Judiciar nr. 4/2014

Revistă disponibilă: aici.

Rezumat realizat de redacție: Articolul surprinde concepția Adunării Constituante privind răspunderea (penală) a Președintelui României. Noua reglementare aduce o soluție circumstanțială problemei răspunderii penale a Președintelui României pentru săvârșirea unei fapte de înaltă trădare, fiind puțin probabil ca un Președinte al unei Republici să se facă vinovat de săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 394-397 din Codul penal, întrucât procesul în sine ar fi unul de durată, cu implicații extrem de grave asupra imaginii unei țări. Practic, prin noua reglementare penală, Președintele României iese din sfera răspunderii juridice pe plan constituțional.

Cuvinte-cheie: răspunderea penală a [vezi tot]

0 Vizualizări 25

Omisiunea sesizării în Codul penal în vigoare

Autor: RUSU Ioana

Publicat în: Caiete de drept penal nr. 4/2017

Disponibil onlineaici.

RezumatÎn prezenta lucrare am procedat la examinarea infracţiunii de omisiunea sesizării potrivit dispoziţiilor reglementării în vigoare.

De asemenea, pentru a evidenţia evoluţia sistemului legislativ penal român am analizat şi dispoziţiile care reglementează această infracţiune din cele trei coduri (Codul penal Carol al II-lea, Codul penal din 1969 şi Codul penal în vigoare).

Din dorinţa de a veni în sprijinul practicienilor, am insistat şi pentru identificarea elementelor de diferenţiere şi asemănare din conţinutul juridic al acestora (am în vedere Codul penal din 1969 şi Codul penal în vigoare), ceea ce contribuie la [vezi tot]

0 Vizualizări 30

Prezumţia de nevinovăţie. Evoluţia conceptuluişi valenţele sale actuale

Autor: BUDIȘAN Călin

Publicat în: Caiete de drept penal nr. 4/2017

Disponibil onlineaici.

RezumatMaterialul de faţă reprezintă expunerea prezentării susţinute de autor cu ocazia conferinţei „Codurile penale la trei ani de la intrarea în vigoare”, organizată la Cluj-Napoca în martie 2017.

În prima parte a studiului, analiza urmăreşte începuturile prezumţiei de nevinovăţie plecând de la adagiul potrivit căruia este mai bine să laşi nepedepsită o crimă decât să pedepseşti un nevinovat, raportându-se la principiile juridice formulate iniţial jurisconsulţii romani, în numele dreptului natural şi al moralei, pentru ca mai apoi să se ajungă la operele lui Montesquieu, Jean Jaques Rousseau şi Beccaria.

Următoarea secţiune [vezi tot]

0 Vizualizări 23

Ultrajul în legea penală română. Conţinutul constitutiv şi precedente legislative

Autor: Bîrzu Bogdan

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 2/2018

Disponibil onlineaici.

RezumatÎn prezenta lucrare am procedat la examinarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de ultraj, precum şi a precedentelor legislative care vizează această infracţiune.

De asemenea, am realizat o analiză comparativă în care am avut în vedere dispoziţiile cuprinse în legea nouă şi cele din legea anterioară.

Nu în ultimul rând am formulat câteva opinii personale, care vizează atât elementele pozitive aduse de textul actual de incriminare, cât şi cele discutabile.

În vederea perfecţionării sistemului legislativ, alături de opiniile critice am formulat şi propuneri de lege ferenda.

Elementele de noutate aduse prin această lucrare vizează [vezi tot]

0 Vizualizări 22