Ultima actualizare:
septembrie 25, 2022

Apasă aici pentru a propune un material
Unitatea și pluralitatea de infracțiuni
Materiale per pagină:

Pedeapsa Girafă

Autor: Valerian Cioclei

Publicat în: 2015, JURIDICE.ro

Disponibil onlineaici.

[vezi tot]
0 Vizualizări 1

Infracțiunea complexă în formă agravantă

Autor: Mari-Claudia Ivan

Publicat în: Revista Pro Lege nr. 1/2017

Disponibil online: aici.

Cuvinte-cheie: elementul circumstanțial agravant; infracțiunea; infracțiunea complexă în formă agravantă; unitatea legală de infracțiune

Abstract: In this study it is analyzed the complex offence in aggravated form, in an unique modality, indicating their features, among which: the judicial object and the material one, the premise situation, the immediate consequence, the causal link, as well as the subjective side, accompanied by their supplementary conditions.

Keywords: the aggravated circumstantial element; the offence; the complex offence in aggravated form; the legal unity of offence…

[vezi tot]
0 Vizualizări 9

Scurte considerații asupra încadrării juridice a faptei constând în oferta de mită făcută, în aceeași împrejurare, mai multor funcționari publici

Autor: Daniela Peicu

Publicat în: Revista Pro Lege nr. 3/2017

Disponibil online: aici.

Cuvinte-cheie: bani; concurs de infracțiuni; beneficii; infracțiune continuă; subiect pasiv principal; subiect pasiv secundar; unitate naturală de infracțiune

Abstract: In the doctrine and judicial practice there are controversies regarding the judicial classification of the act of giving bribery in the hypothesis in which the bribe offer made, in the same circumstance, aims at many public clerks.

In the survey, the author concludes that it is imposed the retaining of a simple offence of giving bribery, taking into consideration that it was affected a social value – work relations –, there is [vezi tot]

0 Vizualizări 25

Romania’s New Penal Code and the Saga of its  Adoption

Autor: Viorel PAȘCA

Publicat în: Journal Of Eastern European Criminal Law no. 1/2014

Revistă disponibilăaici.

Abstract: The decision to proceed to the drafting of a new Penal Code was not a mere manifestation of the political will, but equally represented a corollary of the economic and social evolution and also of the doctrine and caselaw And was based on a series of shortcomings in the regulation of the 1968 Penal Code. A very important role in the harmonization of the legislation with the constitutional provisions has been played by the Constitutional Court, both through its a priori and a posteriori judicial review, [vezi tot]

0 Vizualizări 14

Aplicarea legii penale mai favorabile, în temeiul art. 5 din noul Cod penal, în ipoteza unui concurs de infracțiuni, dintre care unele sunt prevăzute în acest cod, iar altele, în legi speciale

Autor: Ana-Maria Pîrvu

Publicat în: Revista Pro Lege nr. 4/2017

Disponibil online: aici.

Cuvinte-cheie: aplicarea legii penale mai favorabile; concurs de infracțiuni

Abstract: In the article, the author presents a hypothetical situation regarding the application of the more favorable criminal law, according to the provisions of art. 5 of the new Criminal Code, in the case of concurrent offences, some of which are stipulated in this code, and some in special laws, finally expressing their opinion on the issues addressed.

Keywords: application of more favorable criminal law; concurrent offences…

[vezi tot]
0 Vizualizări 10

Încotro duc unii pași actuali pe calea reformei penale (II)? Din nou despre definiția infracțiunii continuate

Autor: Mihai DUNEA, Maria-Ioana MĂRCULESCU-MICHINICI

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 2/2019

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Instituția infracțiunii continuate s-a aflat în preocuparea constantă a legiuitorul nostru penal, fiind reglementată și în fostul Cod penal (Legea 15/1968) și în actuala lege penală generală (Legea nr. 286/2009), dar potrivit unor viziuni normative care, cel puțin inițial, au fost parțial diferite. Pornind de la definiția legală originară a infracțiunii continuate, conform Codului penal actual (definiție cuprinsă în art. 35 alin. 1 și care, formal, nu a fost încă modificată, deși este afectată parțial de o decizie de constatare a neconstituționalității sale), trecând [vezi tot]

0 Vizualizări 17

Încotro duc unii pași actuali pe calea reformei penale (I)? Despre definiția infracțiunii continuate

Autor: Maria-Ioana MĂRCULESCU-MICHINICI, Mihai DUNEA

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr.1/2018

Disponibil online: aici.

Rezumat: Instituția infracțiunii continuate s-a aflat în preocuparea constantă a legiuitorul nostru penal, fiind reglementată și în fostul (1968) și în actualul Cod penal (2009), dar potrivit unor viziuni normative (inițiale) parțial diferite. Pornind de la definiția legală originară a acesteia (conform Codului penal actual), trecând prin normele explicative / interpretative ulterior configurate cu referire la aceasta (prin legea de punere în aplicare a Codului penal), precum și prin jurisprudența obligatorie (recentă) a instanței de contencios constituțional, reglementarea acesteia tinde a descrie un cerc (vicios?) – [vezi tot]

0 Vizualizări 70

Când nu există pluralitate intermediară de infracțiuni (II). Regimul sancționator – particularități

Autor: Maria-Ioana MĂRCULESCU-MICHINICI

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr.1/2017

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Prezentul articol constituie o continuare a subiectului de analiză privind pluralitatea intermediară de infracțiuni [a cărui tratare a debutat prin articolul „Când (nu) există pluralitate intermediară de infracțiuni? (I) – Specificul reglementării prevăzute de art. 44 alin. (1) Cod penal”, publicat în Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Tomul LXI, Științe Juridice, nr. I / 2015]. În cadrul de față, analiza pe care o întreprindem cu privire la instituția pluralității intermediare de infracțiuni concentrează o serie de probleme relative la unele aspecte de ordin [vezi tot]

0 Vizualizări 12

Observații referitoare la impactul produs asupra unor instituții generale ale dreptului penal de modificările aportate prin OUG nr. 18/2016

Autor: Mihai DUNEA

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 1/2016

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Prezentul articol abordează o chestiune de actualitate în materie juridico-penală, respectiv problema impactului produs asupra anumitor instituții generale ale dreptului penal, prin intrarea în vigoare (de dată recentă – 23 mai 2016) a dispozițiilor ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2016, conținând prevederi de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală. Direct sau indirect, aceste reglementări pot fi puse în legătură (printre altele) cu instituții penale generale precum: unele cauze de înlăturare a răspunderii penale (prescripția răspunderii penale și împăcarea, respectiv [vezi tot]

0 Vizualizări 26

Când (nu) există pluralitatea intermediară de infracţiuni? – specificul reglementării prevăzute de art. 44 alin. (1) Cod Penal – (I)

Autor: Maria Ioana MICHINICI

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 1/2015

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Articolul analizează conţinutul normativ al art. 44 alin. (1) Cod penal  – pluralitatea  intermediară – din  necesitatea unei corecte determinări a sferei situaţiilor/cazurilor pe care textul legal o acoperă, insistându-se pe problemele de departajare între formele sub care se poate manifesta instituţia pluralităţii de infracţiuni. Tangenţial, sunt menţionate şi unele aspecte referitoare la sancţionarea pluralităţii intermediare (problemele ridicate în materia tratamentului penal aplicabil urmând a fi analizate într-o continuare a prezentului articol).

Cuvinte-cheie: pluralitate de infracţiuni; pluralitate intermediară; condamnare definitivă la o pedeapsă neexecutată sau executată [vezi tot]

0 Vizualizări 11