Ultima actualizare:
octombrie 8, 2023

Apasă aici pentru a propune un material
Căi extraordinare de atac
Materiale per pagină:

Modificarea şi completarea Codului de procedură penală cu referire la dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. g)

Autor: CIUNCAN Dorin
Publicat în: Pandectele Romane nr. 4/2018
Disponibil onlineaici.
Rezumat: O hotărâre judecătorească legală şi temeinică nu poate fi rediscutată decât în situaţia apariţiei unei realităţi care să privească situaţia avută în vedere cu ocazia judecăţii primare. Având ca finalitate înlăturarea efectelor erorilor judiciare prin desfiinţarea unei hotărâri definitive, revizuirea este de natură să aducă o serioasă atingere puterii lucrului judecat; interese sociale majore ar impune ca împărţirea justiţiei să se facă numai cu respectarea adevărului, trecându-se atunci când este cazul peste exigenţele autorităţii lucrului judecat

Nu poate fi admis ca porţile instituţiei să fie [vezi tot]

0 Vizualizări 259

Mai este necesară „Camera preliminară” în procesul penal sau ar fi mai utile două căi de atac devolutive, prin care să fie reexaminate atât chestiunile de fapt, cât și cele de drept (apel și „recurs”)?

Autor: Cătălin Oncescu

Publicat în: 2018/JURIDICE.ro

Disponibil online: aici

Cuvinte-cheie: căi de atac eficiente; cameră preliminară; caracter devolutiv; dreptul la un proces echitabil; grade de jurisdicție.…

[vezi tot]
0 Vizualizări 236

Legalitatea pedepsei din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală

Autor: Marian Mădălin PUȘCĂ, Manuela Maria NECHITA (căs. PUȘCĂ)

Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 1/2022

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Legalitatea sancțiunilor penale aplicate de instanța de apel poate fi decelată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală. Analiza legalității pedepsei nu este, însă, una exhaustivă, ci se limitează la încălcări ale legii în cazul erorilor care se produc în legătură cu stabilirea pedepsei principale, a pedepselor complementare sau accesorii, dar și a măsurilor educative, fie prin aplicarea unei sancțiuni neprevăzute de lege, fie prin nerespectarea limitelor legale ori [vezi tot]

0 Vizualizări 223

Comparative aspects regarding the settlement under the code of criminal procedure of 1969 by the high court of cassation and justice of an appeal against an unreasoned conviction sentence delivered by the court of appeal subsequent to the acquittal decision issued by the trial court


Autor:
Mircea Constantin SINESCU

Publicat în: Challenges of the Knowledge Society, 2015
Disponibil online: aici.
Abstract: This article examines, in relation to the national law (the Code of Criminal Procedure of 1969) and the provisions of the European Convention on Human Rights, the judgment of an appeal filed against an unreasoned sentencing decision delivered by the appellate court subsequent to a decision for acquittal rendered by the first-instance court (trial court). The article approaches this issue in light of the domestic and the international case law, with a highlight on several sentences that are deemed illegal due to their [vezi tot]

0 Vizualizări 232

Privire comparativă a principiului non reformatio in peius în dreptul procesual civil și dreptul procesual penal

Autori: Gabriela RĂDUCAN, Cătălin-George IOSIF-UNGUREANU 

Publicat în: Curierul Judiciar nr. 9/2015

Revistă disponibilăaici.

Rezumat realizat de redacție: Articolul constituie o analiză interdisciplinară a principiului non reformatio in peius. Acest principiu operează în egală măsură, în procesul civil și în procesul penal, în privința tuturor căilor de atac, indiferent că acestea sunt ordinare sau extraordinare. Totodată, acest principiu este pe deplin aplicabil și în situația exercitării unor cai de atac sui generis (cerere de reexaminare, anularea ordonanței de plata etc.).

Cuvinte-cheie: non reformatio in peius; căi de atac; principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac; controlul judiciar.

Comparative view of the principle of non [vezi tot]

0 Vizualizări 309

Cazurile de contestaţie în anulare în lumina Noului Cod de procedură penală

Autor: Otilia GHENICI

Publicat în: Caiete de drept penal nr. 1/2016

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Contestaţia în anulare nu reprezintă o noutate pentru sistemul nostru de drept, ea fiind prevăzută şi în Codul de procedură penală anterior în art. 386-392 C. proc. pen. Spre a înlătura lipsa de celeritate în desfăşurarea proceselor penale, iniţiatorii noului Cod de procedură penală au intenţionat explicit să renunţe la calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, aceasta fiind prevăzută printre căile ordinare de atac. Împotriva hotărârilor penale definitive se putea face contestaţie în anulare, care era o cale ordinară de atac, doar în două cazuri: când judecata în [vezi tot]

0 Vizualizări 353

Contestaţia în anulare, între trecut şi prezent, în reglementarea Codului de procedură penală în vigoare

Autor: Gheorghiţă MATEUŢ

Publicat în: Caiete de drept penal nr. 2/2016

Revistă diponibilă: aici.

Rezumat: Reglementată în Codul de procedură penală în vigoare, în articolele 426-432, contestaţia în anulare constituie o cale extraordinară de atac prin care se urmăreşte, în principal, obţinerea anulării hotărârii penale definitive pronunţate cu încălcarea normelor de procedură. În linii mari, a fost păstrată reglementarea anterioară, modificându-se însă configuraţia pentru unele dintre cazurile anterioare şi introducându-se noi cazuri de contestaţie în anulare. În plus, unele aspecte privind titularii, cererea, termenul de introducere a cererii, instanţa competentă, admiterea în principiu şi procedura de judecare sunt reglementate parţial diferit.

Prezentul studiu prezintă contestaţia în [vezi tot]

0 Vizualizări 233

Remedii ale judecăţii în lipsa inculpatului în actualul Cod de procedură penală

Autor: MATEUȚ Gheorghiță

Publicat în: Caiete de drept penal nr. 4/2017

Disponibil onlineaici.

RezumatStudiul de faţă corespunde susţinerii susţinute de autor în cadrul conferinţei „Codurile penale la trei ani de la intrarea în vigoare”, organizată la Cluj-Napoca în martie 2017 de Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai în Cluj.

Ca regulă generală, se arată că procesul penal echitabil trebuie să garanteze, printre altele, că acuzatul va fi prezent în timpul judecăţii şi va fi capabil să urmărească şi să înţeleagă fiecare parte a dezbaterilor. Astfel, autorul propune recunoaşterea, pe lângă principiile directoare menţionate în art. 2-12 C. proc. pen., a aşa-numitului principiu al [vezi tot]

0 Vizualizări 218

Aplicarea legii penale mai favorabile. Studiu de caz şi notă critică a deciziei penale nr. 267/A/2016 a Curţii de Apel Oradea

Autor: GODÎNCĂ-HERLEA Teodora-Cătălina

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2018

Disponibil onlineaici.

RezumatAlegerea în trecut a unei legi penale mai favorabile şi pronunţarea unei soluţii de încetare a procesului penal cu privire la o parte din infracţiuni ca urmare a intervenţiei prescripţiei nu împiedică reaprecierea ulterioară a legii penale mai favorabile, fără a se încălca astfel decizia 265/2014 a Curţii Constituţionale.

Aprecierea asupra legii penale mai favorabile poate avea loc până la rămânerea definitivă a laturii penale a cauzei, inclusiv în rejudecarea ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac.

Schimbarea bruscă de jurisprudenţă cu privire la aplicarea legii penale mai [vezi tot]

0 Vizualizări 249

Exercitarea funcţiei de procuror şef al secţiei judiciare la parchetul de pe lângă curtea de apel

Autor: ȘTEFAN Cristian-Valentin

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2018

Disponibil onlineaici.

RezumatArticolul are ca temă exercitarea funcţiei de procuror şef al secţiei judiciare la parchetul de pe lângă curtea de apel, înfăţişând sistematizarea atribuţiilor inerente acestei funcţii, precum şi modalitatea de punere a lor în practică. Atribuţiile care intră în conţinutul activităţii de conducere a secţiei judiciare sunt organizarea, conducerea şi controlul activităţii de execuţie, propunerea de măsuri pentru desfăşurarea în mod corespunzător a activităţii şi repartizarea lucrărilor.   

Atribuţia de organizare se materializează în stabilirea activităţii procurorilor cu funcţii de execuţie. Atribuţia de conducere implică îndrumarea activităţii procurorilor cu funcţii de [vezi tot]

0 Vizualizări 204