Autor: Adela KOVACS
Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Supliment nr. 1/2022
Disponibil online: aici.
Rezumat: Chiar dacă criminalistica și arheologia sunt științe separate, acestea au în comun metodologia de căutare și descoperire a urmelor materiale, ca urmare a unor activități umane desfășurate în trecut. O amprentă arheologică pe un singur obiect poate dezvălui patru aspecte: oferă un semn al identității unui individ; indică momentul când individul a fost viu; indică zona geografică în care individul a trăit; indică ce acțiune a îndeplinit individul, adică a scris un text, a sigilat un obiect, a avut o muncă specifică, etc. Colectarea, stocarea și folosirea comparativă a datelor, preferabil din întreaga arie culturală cucuteniană ar putea dezvălui mai multe detalii asupra omului din spatele artefactului. În ceea ce privește amprentele digitale care pot fi coroborate cu alte surse istorice, acestea pot furniza informații cu privire la rolul, gradul, ocupația, autoritatea indivizilor în cadrul societății, sau pot oferi informații despre durata activităților individului. În ceea ce privește potențialul de informații pe care îl urmărim ca urmare acestui studiu, precum și în cele viitoare ale noastre, se leagă de posibilitatea de demonstrare ale unor centre de meșteșugari. În ceea ce privește producția ceramică din cadrul Culturii Cucuteni, existența unor meșteri a fost presupusă datorită calității excepționale ale vaselor, precum și a unor tipare repetitive de formă și decor. Mai precis, aceleași forme, dimensiuni și decoruri se întâlnesc în aceeași fază culturală. Aceeași calitate de prelucrare și ardere a lutului se observă în cadrul mai multor așezări, alături de existența unor cuptoare speciale pentru ceramică, ceea ce a condus la concluzia că trebuie să fi fost o specializare a unor persoane, care erau inițiate în arta olăritului.
Cuvinte-cheie: arheologie; dactiloscopie; fragmente ceramice; microscopie; cultura Cucuteni.
Titlul lucrării în engleză: Fingerprinting between Archeology and Forensics. Dactyloscopic findings on ceramic fragments belonging to the Cucuteni Culture (4600-3500 BC)
Abstract: Even if forensics and archeology are separate sciences, they have in common a methodology for searching and discovering the traces, as a result of human activities carried out in the past. An archaeological fingerprint on a single object can reveal four aspects: it provides a sign of an individual’s identity, it indicates when the individual was alive; it indicates the geographical area in which the individual lived; it indicates the action performed by a person, such as writing a text, sealing an object, having a specific job, etc. The collection, storage and comparative use of data, preferably from the entire area of the Cucuteni culture, could reveal more details about the man behind the artifact. As for fingerprints that can be corroborated with other historical sources, they can provide information about the role, occupation, or authority of individuals within society, or they can provide information about the duration of individual activities. Regarding the information potential that we aim to obtain from this study, as well as from future ones, it is related to the possibility to demonstrate the existence of craft centers. Regarding the ceramic production within the Cucuteni Culture, the existence of craftsmen was presumed due to the exceptional quality of the vessels, as well as some repetitive patterns of shape and decoration Specifically, the same shapes, sizes and decorations are found in the same cultural phase. The same quality of clay processing and burning is observed in several settlements, along with the existence of special kilns for pottery, which led to the conclusion that there must have been a specialization of some people who were initiated in the art of pottery.
Keywords: archeology; dactyloscopy; ceramic fragments; microscopy; Cucuteni culture.
