Autor: MOROȘAN Dan
Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2019
Disponibil online: aici.
Rezumat: În ceea ce priveşte scopul prezentei lucrări, realizarea unei analize comprehensive asupra instituţiei confiscării în lumina Convenţiei este un demers cel puţin ambiţios, poate chiar imposibil, în lipsă de precizări suplimentare. În acest sens, abordarea din cuprinsul prezentei lucrări se raportează la cele din urmă evoluţii legislative incidente în materia dreptului unional cu privire la armonizarea legislaţiei statelor membre, respectiv Directiva 2014/42/EU.
Analiza începe prin expunerea modificărilor realizate la nivel unional, iar mai apoi, sunt prezentate instituţiile create şi implementate în ordinea juridică naţională. În continuare, instituţiile precizate mai sus sunt disecate în contrapunct cu potenţiala aplicare a Art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1, a Art. 6 – dreptul la un proces echitabil în materie penală, a Art. 7 – Nullum crime sine lege şi a Art. 4 din cadrul Protocolului Adiţional nr. 7 – ne bis in idem, raportat la dispunerea unor ordine de confiscare. Evident, demersul este realizat prin raportare la efectele dispunerii unui ordin de confiscare, care, în sensul Directivei 2014/42/EU, semnifică o deposedare definitivă de bunuri dispusă de o instanţă în legătură cu o infracţiune.
Cuvinte-cheie: confiscare specială; deposedare definitivă de bunuri; Curtea Europeană a Drepturilor Omului; dreptul de proprietate; dreptul la un proces echitabil; Nullum crime sine lege; terţi; confiscare extinsă.
Titlul lucrării în engleză: Treaty-based control – the view of the ECtHR on confiscation (criminal confiscation, extended confiscation, non-conviction-based confiscation, third party confiscation) according to Directive 2014/42/EU
Abstract: As far as the purpose of this paper is concerned, carrying out a comprehensive analysis of confiscation procedures in the light of the Convention is at least an ambitious project, if not an impossible one, in the absence of further clarification. In this sense, the approach relates to the latest developments in the field of EU law on harmonization efforts in the area, respectively Directive 2014/42/EU.
The analysis begins with the exposition of the changes made at the Union level. Afterwards, the institutions created and implemented in the national legal order are presented. Further on, the aforementioned institutions are again analyzed in opposition to the potential application of Art. 1 of the Additional Protocol no. 1, Art. 6 – the right to a fair trial in criminal matters, Art. 7 – Nullum crime sine lege and Art. 4 of Additional Protocol no. 7 – ne bis in idem, related to issuing confiscation orders. Obviously, the analysis is made with reference to the effects of a confiscation order which, in the sense of Directive 2014/42/EU, encompasses a final deprivation of property ordered by a court in connection with the commission of a crime.
Keywords: criminal confiscation; final deprivation of property; European Court of Human Rights; right to property; right to a fair trial; Nullum crimen sine lege; third party; extended confiscation.
