Autor: Mihail GORINCIOI
Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Supliment nr. 1/2022
Disponibil online: aici.
Rezumat: Jurisprudența în materie penală stabilește o viziune destul de largă asupra aspectelor referitoare la dimensiunea fenomenului de corupție, precum și cu privire la mijloacele de urmărire penală. Unii practicieni anticorupție au susținut că principiile drepturilor omului constituie obstacole în calea aplicării legii anticorupție. În contradictoriu, majoritatea mișcărilor pentru drepturile omului au susținut că anumite practici anticorupție amenință principiile drepturilor omului în contextul luptei împotriva corupției. Deși există perspective destul de exagerate privind existența unor tensiuni dintre drepturile omului și metodologia de investigare a infracțiunilor de corupție, la baza discuției, trebuie să prevaleze argumentele aplicării legii. Unele “dezavantaje” cu care se confruntă organele judiciare în lupta împotriva corupției, sub aspect criminalistic, referitoare la funcțiile de investigare a infracțiunilor de corupție prin acumularea și descoperirea probelor, pun în poziții diametral opuse scopul descoperirii infracțiunilor de corupție și investigarea criminalistică a acestora cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colectarea și descoperirea probelor transformă misiunea organelor de urmărire penală într-un process complex, bazat pe principii rigide, avansate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și promovate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Cuvinte-cheie: Infracțiuni de corupție, colectarea probelor, drepturile și libertățile fundamentale, garanții procesuale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Titlul lucrării în engleză: Respecting fundamental rights and freedoms in the context of implementing the methodology for investigation of corruption offenses.
Abstract: The criminal jurisprudence provides a broad view of the issues related to the scale of the corruption phenomenon, as well as on the means of criminal prosecution. Some anti-corruption practitioners have argued that human rights principles are obstacles to the application of anti-corruption law. On the contrary, most human rights movements leaders have argued that certain anti-corruption practices threaten human rights principles in the context of the fight against corruption. Although there are exaggerated perspectives on the existence of tensions between the protection of human rights and the methodology of investigating corruption offenses, the arguments for law enforcement must prevail. Some „disadvantages” faced by criminal bodies in the fight against corruption, from a forensic point of view, related to the functions of investigating corruption offenses by accumulating and uncovering evidence, place the purpose of detecting corruption offenses and their forensic investigation by respecting fundamental human rights and freedoms on two completely different ends. The collection and discovery of evidence transform mission of criminal bodies into a complex process based on rigid principles, advanced by the European Convention on Human Rights and promoted by the jurisprudence of the European Court of Human Rights.
Keywords: Corruption offenses, collection of evidence, fundamental rights and freedoms, procedural guarantees, European Court of Human Rights, European Convention on Human Rights.
