Autor: Georgina BODORONCEA
Publicat în: Curierul Judiciar nr. 11/2014
Revistă disponibilă: aici.
Rezumat realizat de redacție: Infracțiunea de conflict de interese în sectorul privat, reglementată de art. 308 rap. la art. 301 din Codul penal ca variantă atenuată a infracțiunii de conflict de interese comisă de un funcționar public (art. 301), reprezintă una dintre cele mai controversate dispoziții ale noii legislații penale române. Considerată excesivă din cauza sferei mult prea largi în care poate fi inclus subiectul activ al infracțiunii, incriminarea este de natură să genereze o jurisprudență neunitară și inechitabilă, dacă nu se va interveni legislativ pentru a o face mai previzibilă. Până ce un astfel de eveniment se va produce, scopul articolului este de a identifica anumite criterii de interpretare în baza cărora să poată fi circumscris caracterul aparent exhaustiv al incriminării, atât în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii, cât și în privința elementelor constitutive ale acesteia, în speranța că ele vor putea ajuta la cristalizarea unei jurisprudențe unitare în materie.
A point of view on conflict of interest in the private sector
Abstract: The offense of conflict of interests in the private sector, governed by art. 308 related to art. 301 of the Criminal Code as attenuated variant of conflict of interest offense committed by a public official (art. 301), is one of the most controversial provisions of the new Romanian Criminal Law. Considered excessive because of too large area in wich can be included active subject of crime, the criminalization can create an imprevisibile and unfair jurisprudence, unless a future legislative to make it more predictable. Until such an event will occur, the purpose of this paper is to identify some criteria for interpretation in which the apparent completeness of criminalization could be circumscribed, both in terms of the active subject of the offense, and in terms of its constituent elements, in the hope that they may help to crystallize in a coherent jurisprudence.
Key-words: private employee; predictability; patrimonial advantage; guilt.
