Autor: Liliana-Dorina RĂDUCU
Publicat în: Curierul Judiciar nr. 3/2018
Revistă disponibilă: aici.
Rezumat realizat de redacție: Adoptarea măsurii compensatorii a zilelor executate suplimentar constituie un instrument juridic impus de reglementările internaționale care, prin modul său de reglementare, este de natură să determine apariția unei practici judiciare neunitare. Conceput inițial ca un mecanism de operare prin intermediul instituției liberării condiționate, în realitatea, certitudinea atingerii scopului legii se realizează numai prin punerea în libertate a persoanelor condamnate la expirarea duratei pedepsei la termen, aceasta fiind singura ipoteză de aplicare ce exclude orice marjă de apreciere a organelor judiciare. În cazul liberării condiționate, acordarea zilelor executate suplimentar nu garantează existența unei compensații concrete, ci doar creează premisele unei vocații precoce a condamnatului de a fi pus în libertate. Cu toate acestea, efectele aplicării măsurii compensatorii, întrevăzute sau nu de legiuitor, influențează regimul sancționator prin modificările aduse termenului la care pedeapsa este executată, precum și accesul la instituții de individualizare judiciară a pedepsei ori de înlăturare a consecințelor condamnării.
Cuvinte-cheie: măsură compensatorie; zile suplimentare executate; eliberare condiționată; contestație la executare; lege penală mai favorabilă.
The impact of the compensatory measure provided in art 55^1, introduced by Law no. 169/2017 for amending Law no. 254/2013, on various law institutions
Abstract: The adoption of the compensatory measure of extra-executed days constitutes a legal instrument required by international regulations which, by its regulatory mode, is likely to lead to the emergence of a non-unitary judicial practice. Originally designed as an operating mechanism through the institution of conditional liberation, in reality, the certainty of achieving the purpose of the law is achieved only by releasing sentenced persons at the expiration of the penalty term, which is the only application hypothesis that excludes any margin of appreciation of judicial bodies. In the case of conditional release, granting extra days does not guarantee the existence of a concrete compensation, but only creates premises for an early vocation of the convict to be released. However, the effects of measure enforcement, whether or not observed by the legislator, influence the sanctioning regime through changes in the term of punishment and the access to institutions for the individualization of punishment or the elimination of the consequences of the sentence.
Keywords: compensatory measure; extra days executed; conditional release; contestation of execution; more favourable criminal law.
