Autor: Dumitru CHEAGA, Gheorghe SAVA
Editura: Universul Juridic
Anul apariției: 2015
Ediția: a III-a, revăzută și adăugită
Disponibil: aici
Codul de procedură penală nu folosește în cuprinsul său noțiunea de anchetă penală. Cu toate acestea, principiul separației funcțiilor judiciare impune distincția celor patru funcții esențiale ce se exercită în cadrul procesului penal: funcția de anchetă (de urmărire penală), funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală, funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată și cea de judecată.
Ancheta constituie o funcție esențială în logica procesului penal, în exercitarea căreia procurorul și organele de cercetare ale poliției judiciare strâng probe pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată a inculpatului. Evoluția procedurii penale din ultimele decenii, sub influența documentelor internaționale sau regionale, și a jurisprudenței europene în materia protecției drepturilor omului relevă o preocupare asiduă în direcția armonizării standardelor de practică în scopul evitării arbitrariului, facilitării cooperării judiciare sau polițienești în materie penală și asigurării caracterului echitabil al procesului penal.
O preocupare aparte a fost acordată de autori și actelor procurorului de trimitere/netrimitere în judecată, în scopul optimizării acestora și evitării desființării lor de către judecătorul de cameră preliminară sesizat cu o plângere formulată în temeiul art. 340 C. pr. pen., cât și actelor specifice exercitării celorlalte funcții judiciare, respectiv încheierilor prin care se admite/se respinge plângerea formulată împotriva ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, dar și încheierilor pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți cu prilejul admiterii/respingerii solicitărilor procurorului de a dispune luarea măsurii arestării preventive sau arestului la domiciliu, de efectuare a perchezițiilor domiciliare/informatice sau de emitere a mandatelor de supraveghere tehnică. La redactarea modelelor, autorii au avut în vedere doctrina penală și procesual penală, dar și practica organelor de urmărire penală sau jurisprudența instanțelor judecătorești, în cuprinsul actelor fiind inserate opinii și hotărâri relevante cu privire la problematica abordată.
Cuvinte-cheie: ghid; modele acte procedurale; documentele procurorului; anchetă penală; urmărire penală.
