Autor: Radu SLĂVOIU
Editura: Universul Juridic
Anul apariției: 2016
Ediția: 1
Disponibil: aici
Descriere: Lucrarea intitulată Protecția penală a vieții private se înfațișează ca o cercetare aprofundată asupra modului în care autoritățile publice din România înțeleg să își îndeplinească obligațiile pozitive și negative de a respecta și promova intimitatea indivizilor.
Privita pentru multe decenii ca o caracteristică a civilizației vestice, doctrina drepturilor omului a devenit punctul central al comunității internaționale, cu transformări inerente în ceea ce privește conceptele și cu perspective noi impuse de diferențele culturale, istorice și religioase ale statelor. Nu este vorba doar despre abordarea teoretică a unei probleme de drept, ci de un fenomen politic, social și juridic, intern și internațional, ridicat la rangul de axiomă a oricărei societăți care își propune să evolueze.
În acest context al transformării și globalizării drepturilor omului, era inevitabilă punerea în discuție a conținutului drepturilor, dar și a obligațiilor corelative acestora, a remodelării limitelor și criteriilor de aplicare, dar și a mecanismelor de interpretare și de protecție efectivă a drepturilor recunoscute. Dincolo de doctrină și cercetare științifică, de politici publice în ceea ce privește protecția și ingerințele permise, doctrina drepturilor omului este construită în jurul individului, acesta fiind principalul beneficiar al reglementărilor și interpretărilor în materie.
Lucrarea se evidențiază prin abordarea instituțiilor sub imperiul Codurilor penal și de procedură penală intrate în vigoare la 1 februarie 2014, accentul fiind pus pe aspectele de noutate (spre exemplu, infracțiunile de violarea sediului profesional și violarea vieții private, extinderea percheziției domiciliare în locuri învecinate, expertiza genetică judiciară). De asemenea, au fost avute in vedere și subiecte mai rar abordate în doctrina juridică din România, precum supravegherea indivizilor de către serviciile de informații. Deoarece doctrina drepturilor omului nu permite o abordare strict națională, metoda de analiză folosită îmbină problemele teoretice cu citări de jurisprudență internă și internațională. Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului ocupă o pondere importantă în structura lucrării, la acestea adăugându-se decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar și hotărâri ale instanțelor americane, germane sau spaniole. Evident, practica judiciară a instanțelor din România reprezintă și ea o bază solidă a demersului.
Cuvinte-cheie: protecția vieții private; infracțiuni; măsuri procesual penale; supravegherea tehnică; perchezițiile domiciliare; perchezițiile informatice; viața privată a deținuților; supraveghere servicii de informații.
