Autor: Tudorel TOADER; Marieta SAFTA
Publicat în: Analele Universității din București – 2014, Supliment
Disponibil online: aici.
Rezumat: Prezentul studiu abordează unele repere ale procesului de constituţionalizare a dreptului penal, respectiv coordonatele fixate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cu referire la unele dintre principiile constituţionale la care s-a raportat cel mai frecvent analiza de constituţionalitate. Este evidenţiată, cu precădere, acea latură a procesului de constituţionalizare a dreptului penal, constând în înlăturarea interpretării actelor normative contrară dispoziţiilor constituţionale. Concluzia studiului, fundamentată pe o selecţie de jurisprudenţă apreciată ca fiind relevantă, este aceea că prin intermediul controlului de constituţionalitate nu se realizează doar ”eliminarea” din fondul activ al legislaţiei a unei norme neconstituţionale, fiind stabilite şi coordonatele procesului de constituţionalizare ce trebuie respectate de către legiuitor în procesul adoptării de norme în aceeaşi materie. Prin deciziile de admitere sau interpretative sunt sancţionate soluţiile legislative, iar nu doar dispoziţiile legale care au format obiect al excepţiei sau obiecţiei de neconstituţionalitate, şi, de asemenea, sunt eliminate interpretările dispoziţiilor legale contrare normelor constituţionale. Evoluţiile controlului de constituţionalitate sub acest aspect se încadrează în tendinţele de creştere a rolului curţilor constituţionale, respectiv de diversificare a instrumentelor pe care le au la dispoziţie pentru realizarea acestui rol.
Cuvinte-cheie: constituţionalizarea dreptului penal; control de constituţionalitate; decizii de admitere; decizii interpretative; accesibilitatea şi previzibilitatea legii; egalitatea în faţa legii; lege penală mai favorabilă.
