Autor: Mihai DUNEA
Publicat în: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nr. 2/2019
Disponibil online: aici.
Rezumat: Un principiu binecunoscut / o regulă general admisă de interpretare a normelor juridice penale este: Poenalia sunt strictissimae interpretationis (!) – legea penală este de strictă interpretare (şi aplicare). Caracterul axiomatic al acestei reguli dispensează, de cele mai multe ori, de explicaţii suplimentare, fiind, în principiu, de la sine înţeles că domeniul dreptului penal – o materie cu potenţial restrictiv maxim pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale fiinţei umane – trebuie să opereze cu reglementări precise şi punctuale, a căror interpretare şi aplicare să fie cât mai strictă / exactă cu putinţă, pentru a nu lăsa loc arbitrariului interpretativ, fiind atât de multe (şi importante) aspecte juridice în joc. Cu toate acestea, un rapid periplu prin diverse instituţii de drept penal (general) poate indica facil o serie de ipoteze juridice în care reglementările nu sunt / nu pot fi / nu trebuie să fie interpretate strict, ci, dimpotrivă, se impune / se justifică o interpretarea extensivă – deşi această practică tinde a contraveni (aparent) tocmai principiului / regulii de interpretare ante-indicat(e). Ce este şi mai surprinzător este faptul că, adeseori, în cazuri de acest fel, doctrina şi practică admit interpretarea extensivă ca pe un dat firesc, părând să nu sesizeze aparenta incongruenţă a soluţiei respective faţă de o regulă interpretativă general şi unanim acceptată ca premisă. În articolul de faţă ne propunem să realizăm o trecere în revistă (exemplificativă, iar nu exhaustivă) a unor asemenea situaţii (norme juridico-penale care se interpretează extensiv ori se pretează la a fi extensiv interpretate, existând uneori şi discuţii legate de acest aspect), cu scurte observaţii (potenţial critice) pe marginea fiecărui caz expus. Deoarece numărul situaţiilor pe care le avem în vedere este suficient de ridicat (pe de o parte) şi pentru că materialul astfel conceput prezintă un grad sporit de eterogenitate, vom fracţiona articolul în (minim) două părţi, prima urmând a fi dezvoltată în rândurile următoare, pentru ca în numere viitoare ale publicaţiei să fie reluată şi continuată această temă de cercetare.
Cuvinte-cheie: interpretarea legii penale; interpretare strictă / interpretare extensivă; lex certa; lex stricta; interpretare analogică in bona partem / in mala partem; unele cazuri particulare.
Abstract: A well-known principle / a generally accepted rule of interpretation of criminal legal norms is: Poenalia sunt strictissimae interpretationis (!) – the criminal law is of strict interpretation (and application). The axiomatic nature of this rule often eliminates the need for further explanations. Thus, it is understood that the field of criminal law (a matter with maximum restrictive potential for the fundamental rights and freedoms of the human being) must operate with precise and punctual regulations, whose interpretation and application will be as strict/ accurate as possible, in order not to leave room for interpretative arbitrage, as there are so many (and important) legal issues at stake. However, a quick tour through various (general) criminal law institutions can easily indicate a number of legal hypotheses (in the current Romanian criminal law) where the regulations are not cannot should not be interpreted strictly. On the contrary, in their case an extensive interpretation is required justified although this practice tends to contravene (apparently) precisely to the pre-indicated interpretation principle. What is even more surprising is the fact that, in such cases, the doctrine and the practice admit the extensive interpretation as a natural fact, seeming not to notice the apparent incongruity of the respective solution to a general interpretative rule unanimously accepted as a premise. In this article we propose to carry out a review (exemplary, not exhaustive) of such situations (legal-criminal norms that are interpreted extensively or are expected to be extensively interpreted, and sometimes there are discussions related to this aspect), with brief (potentially critical) observations on each exposed case. As the number of situations, we are considering is sufficiently high (on the one hand) and because the material thus conceived presents a high degree of heterogeneity, we will divide the article into (minimum) two parts, the first to be developed in the following rows, so that in future issues of the publication this research topic will be resumed and continued.
Keywords: interpretation of criminal law; strict interpretation / extensive interpretation; lex certa; lex stricta; analog interpretation (in bona partem / in mala partem); some particular cases.