Autori: Dragoș-Vasile LEORDEAN; Mihai SUIAN; Daniel URECHE.
Publicat în: Penalmente Relevant nr. 1/2019
Disponibil online: aici.
Rezumat: Prin acest articol autorii doresc să promoveze folosirea tehnicilor de biologie moleculară în cadrul unor expertize genetice judiciare. Pornind de la definiția expertizei genetice date de Codul de procedură penală, care face referire strict la Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, autorii atrag atenția asupra limitărilor impuse de legislația privind realizarea profilurilor genetice în afara unui anumit tipar. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere scopul administrării probei în procesul penal și a interpretării teleologice a legislației procesuale – care permit folosirea oricărei metode sau abordări științifice în realizarea oricărei expertizei genetice.
Astfel, acest articol descrie tehnicile de bază și cel mai des întrebuințate în biologia moleculară și subliniază aplicabilitatea lor în procesul penal în funcție de problemele ce trebuie soluționate.
Ca studiu de caz, autorii prezintă cazul inculpării lui Richard J. Schmidt de către Statul Louisiana pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prin infectarea victimei cu HIV și virusul hepatitei C. În acest caz, expertiza genetică a folosit metoda secvențierii ADN-ului viral de HIV și folosirea unor metode bioinformatice și statistice pentru determinarea relației de filiație ale populațiilor virale dintre victimă și unul dintre pacienții făptuitorului. Astfel, acest caz este primul caz din S.U.A. care s-au folosit tehnici de comparare a ADN-ului viral pentru determinarea legăturii dintre doi indivizi.
Una dintre metodele prin care se poate verifica autenticitatea mijloacelor de proba este prin instituţia certificării, prevăzută în mod expres de dispoziţiile Codului de procedură penală.
În condiţiile în care certificarea prin aplicarea semnăturii electronice este opţională şi neuzitată în practică, nu este suficientă pentru a dovedi legalitatea administrării probelor obţinute din activitatea de supraveghere tehnică, se impune, în situaţia contestării probei constând în înregistrarea convorbirilor, ca suporţii optici să facă obiectul unei expertize tehnice şi criminalistice a vocii şi vorbirii.
În cele ce urmează, ne propunem să analizăm posibilitatea administrării probei cu expertiza, atât din perspectiva instanţelor penale naţionale, cât şi din perspectiva Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Interesul academic şi preponderent practic al prezentei lucrari este dat pe de o parte de maniera de abordare a argumentării, care este adresată atât practicienilor dreptului, avocaţi, procurori, judecători, etc, cât şi justiţiabililor care au făcut obiectul activităţii de supraveghere tehnică, iar pe de altă parte de faptul că se poate dovedi un instrument util în construirea apărării în cauzele penale în care probatoriul este constituit preponderent din date obţinute prin supraveghere tehnică.
Cuvinte-cheie: expertiză genetică; profil genetic; secvențiere ADN; tehnici de biologie moleculară; infectare HIV; Statul Louisiana c. Robert J. Schmidt.
Titlul lucrării în engleză: DNA forensic examination in criminal cases
Abstract: The main objective of this article is to promote the use of molecular biology techniques in the field of DNA forensic examinations. By analysing the definition of DNA forensic examination within the Criminal Procedure Code, which only refers to the National System of Genetic Data (RO: S.N.D.G.J.), the authors signal the limitations imposed by law regarding the gathering of genetic data outside of a given format. In spite of these limitations, the objectives of administering evidence in a criminal case, as well as the teleological interpretation of procedural legislation must be taken into account – which permit the use of any method or scientific approach in conducting DNA forensic examinations.
This article describes the basic and most-commonly employed methods in molecular biology and underlines their applicability to criminal investigations. Their applicability is determined by the problems that require addressing in the various stages of the criminal investigation and/or case.
The authors present the prosecution of Richard J. Schmidt by the State of Louisiana as a case study, for second degree attempted murder, by the exposure of his victim to HIV, as well as Hepatitis C virus. The criminal investigation employed DNA forensic examination, which employed DNA sequencing of HIV viral DNA, as well as bioinformatics and statistical methods, in determing the relationship between viral populations in the victim and one of the patients of the suspect. This represents the first case in the U.S.A. in which DNA comparison was used on viral DNA to establish a link between two individuals.
Keywords: DNA forensic examination; genetic profile; DNA sequencing; molecular biology techniques; HIV infection; State of Louisiana v. Robert J. Schmidt.
