Autor: Valentina DIPȘE
Publicat în: Caiete de drept penal nr. 4/2020
Revistă disponibilă aici
Rezumat: Conceptul dogmatic al omisiunii a evoluat în literatura de specialitate în paralel cu teoria generală a infracţiunii şi concepţia dogmatică asupra acţiunii. Prin urmare, pentru a putea explica noţiunea de omisiune, ca formă de comitere a faptei, se avansează fie ideea integrării acesteia în supra-conceptul de „noţiune generală de acţiune” fie ideea unei construcţii independente. Chiar dacă marea majoritate a doctrinei actuale de drept penal recunoaşte imposibilitatea formulării unui concept unitar care să includă acţiunea şi inacţiunea, sunt încă suficiente divergenţe privind natura omisiunii şi funcţiile pe care conceptul de omisiune este chemat să le îndeplinească în cadrul teoriei generale a infracţiunii; aceste aspecte vor fi tratate în cadrul prezentului studiu, prin intermediul unei analize critice a diferitelor concepte dogmatice ale omisiunii.
Cuvinte cheie: acţiune, omisiune, teoria generală a infracţiunii, tipicitate
Titlul lucrării în limba engleză: Some reflections about the concept of omission
Abstract: The dogmatic concept of omission has evolved in literature in parallel with the development of the General Theory of Crime and the dogmatic concept of action. Therefore, to explain the omission, as a possible form of appearance of the crime, the Criminal opinion advocated for its integration in a supraconcept or “general concept of action” or for its independent construction. Even though the contemporary Criminal Doctrine, for the most part, admits the impossibility of formulating a common conceptual unit -action and omission-, there are still divergences regarding the nature of the omission and the functions that the dogmatic concept of omission is called to fulfill within the General Theory of Crime; questions that, through a critical review of the different dogmatic concepts of omission, are addressed in this paper.
Keywords: action, omission, General Theory of Crime, tipical realization way
