Autor: Andra-Roxana TRANDAFIR, Dorel HERINEAN

Publicat în: AUBD – Forum juridic nr. 2/2021

Disponibil onlineaici.

Rezumat: Articolul analizează infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 194 alin. (1) lit. c) C.pen, constând în lovirea sau alte violențe care au produs un prejudiciu estetic grav și permanent. Cu toate că această infracțiune există dintotdeauna în legislația românească, urmarea imediată purtând anterior denumirea de sluțire, redenumirea ei în Codul penal care a intrat în vigoare în 2014 a dat naștere unor noi discuții, inclusiv cu privire la compatibilitatea reglementării cu principiile legalității legii penale și egalității în fața legii. După analiza acestor aspecte, articolul trece în revistă practica instanțelor naționale, prin explicarea criteriilor obiective și subiective care conturează soluția de încadrare a unei fapte în infracțiunea de vătămare corporală. Ulterior, sunt analizate câteva ipoteze particulare, precum pierderea unor dinți, pierderea unui ochi, existența unor cicatrici ori tatuarea victimei, care evidențiază practica neunitară existentă în această materie.

Cuvinte-cheie: lovire, vătămare corporală, prejudiciu estetic grav și permanent, principiul legalității, principiul egalității în fața legii

Titlul lucrării în engleză: The beauty in the criminal law. The curious case of article 194 par. 1 let. c) Criminal Code

Abstract: The paper analyses the crime of bodily harm provided by art. 194 par. (1) let. c) Criminal Code, consisting of battery or other acts of violence which caused a serious and permanent aesthetic injury. Although this crime has always existed in the Romanian law, this immediate consequence previously being called disfigurement, its renaming in the Criminal Code which entered into force in 2014 gave rise to new discussions, including those on the compatibility of the regulation with the rule of law and the principle of equality before the law. After analysing these aspects, the article reviews the case law of national courts, by explaining the objective and subjective criteria that outline the solution of classifying a deed as the crime of bodily harm. Subsequently, some particular hypotheses are analysed, such as the loss of teeth, the loss of an eye, the existence of scars or the tattooing of the victim, which highlight the existing variable jurisprudence in this matter.

Keywords: battery, bodily harm, serios and permanent aesthetic injury, rule of law, the principle of equality before the law