Autor: Ștefana-Iuliana SOROHAN

Publicat în: Analele Universității din București 2020

Disponibil online: aici.

Rezumat: Starea de minoritate plasează infractorul într-o zonă de vulnerabilitate, acesta aflându-se de multe ori în raza de acțiune a unui cumul de factori care influențează atitudinea sa față de valorile sociale. Pentru această categorie de infractori, s-a reglementat un sistem al răspunderii penale aparte, cu sancțiuni specifice, iar alegerea naturii și duratei acestora nu trebuie să aibă loc arbitrar, orice soluție trebuind să fie predictibilă și motivată prin raportare la gradul de pericol social al infracțiunii și la periculozitatea infractorului. Pentru a înțelege sfera de cuprindere a acestor concepte este necesar să efectuăm o analiză a criteriilor generale de individualizare care sunt prezentate și interpretate prin prisma practicii judiciare. Actuala reglementare nu este tributară principiului ,,malitia supplet aetatem”, motiv pentru care este util să înțelegem argumentele pe baza cărora instanța individualizează reacția antiinfracțională, punând pe un taler elementul malum și pe celălalt datele obiective și subiective privitoare la dihotomul faptă-făptuitor.

Cuvinte-cheie: infractor minor, sancțiuni de drept penal, măsuri educative, individualizarea judiciară, criterii generale de individualizare, gradul de pericol social, periculozitatea făptuitorului.

Titlul lucrării în engleză: Predictibility in the individualization of sanctions. A study of the legal practice on the individualization criteria for the educational measures

Abstract: The minority status places the offender in an area of ​​vulnerability, which is often within the reach of a combination of factors that influence his attitude towards social values. For this category of offenders, a special criminal liability system has been regulated, with specific sanctions, and the choice of their nature and duration must not be made arbitrarily, as any solution should be predictable and motivated by reference to the degree of social danger of the deeds and the dangerousness of the perpetrator. In order to understand the extent of these concepts it is necessary to perform an analysis of the general individualization criteria of sentencing as they are presented and interpreted by the legal practice. The current regulation is not dependent on the „malum non habet aetatem” principle, which is why it is useful to understand the arguments on the basis of which the court individualizes the anti-criminal reaction, placing on one hand the malum element, and on the other the objective and subjective data regarding the deed-perpetrator dichotomy.

Keywords: underage offender, criminal law sanctions, educational measures, individualization of sentencing, general individualization criteria, degree of social danger, dangerousness of the perpetrator.