Autor: Radu Vlad Pojan
Publicat în: Revista Dreptul nr. 3/2020
Rezumat disponibil online: aici.
Rezumat: Problema capacității de exercițiu a pacientului minor, privat de libertate, are relevanță pentru toate tipurile de unități de poliție penitenciară, care pot custodia minori, dar și pentru rețeaua de sănătate deschisă publicului, deoarece toate aceste instituții se pot confrunta cu problema obținerii consimțământului pentru efectuarea unei intervenții medicale asupra minorului privat de libertate.
Pacientul minor aflat în custodia poliției penitenciare se bucură de aceeași autonomie, în legătură cu exprimarea consimțământului informat, ca și pacientul minor aflat în libertate, conform principiului echivalenței, dreptul său la sănătate fiind garantat, fără nicio discriminare în legătură cu situația sa juridică.
Referitor la problematica privitoare la capacitatea de exercițiu a minorului privat de libertate, cerută pentru consimțământul la actul medical, sunt aplicabile atât norme juridice de drept civil cât și norme de drept medical și de drept execuțional penal.
În unitățile de poliție penitenciară se pot întâlni minori lipsiți de capacitate de exercițiu, respectiv cei cu vârsta de până la un an, îngrijiți de mamele lor aflate în detenție, minori cu capacitate restrânsă de exercițiu, care au împlinit deja 14 ani și pot răspunde penal, precum și minori care au împlinit 16 ani și care, potrivit dreptului medical, au capacitatea de a consimți singuri pentru diagnosticul și tratamentul problemelor sexuale și reproductive, respectiv minori care au împlinit 16 ani și care au dobândit capacitate deplină de exercițiu ca urmare a căsătoriei, ori cărora li s-a recunoscut, de către instanța de tutelă, capacitatea deplină de exercițiu anticipată.
Pentru evitarea unor posibile obstacole, în calea acordării unei asistențe medicale prompte pentru minorii privați de libertate, care pot avea legătură cu unele împrejurări influențate de anumite caracteristici socio-economice ale mediilor de proveniență a populației carcerale, ar fi utilă completarea legislației execuțional penale, în sensul reglementării exprese a situațiilor în care, pentru efectuarea intervenției medicale asupra minorului privat de libertate, acesta poate să-și exprime singur consimțământul, precum și a situațiilor în care minorul, cu capacitate restrânsă de exercițiu, poate fi supus intervenției medicale, cu acordul unui singur părinte.
Capacity of exercise of the minor patient, deprived of liberty, in the custody of the penitentiary police
Abstract: The problem of the capacity of exercise of the minor patient, deprived of liberty, has relevance for all types of penitentiary police units, which can keep minors in their custody, but also for the public health network, because all these institutions can face the problem of obtaining the consent for the execution of a medical intervention on the minor deprived of liberty.
The minor patient in the custody of the penitentiary police enjoys the same autonomy, in relation to the expression of informed consent, as the free minor patient, according to the principle of equivalence, his right to health care being guaranteed, without any discrimination in relation to his legal situation.
In reference to the problems regarding the capacity of exercise of the minor deprived of liberty, required for the consent to the medical act, there are applicable both legal norms of civil law, as well as norms of medical law and criminal executional law.
In the penitentiary police units there can be found minors deprived of the capacity of exercise, respectively those up to one year old, cared for by their mothers in detention, minors with restricted capacity of exercise, who have already turned 14 and can be held liable under the criminal law, as well as minors who are 16 years old and who, according to the medical law, have the capacity to consent themselves for the diagnosis and treatment of sexual and reproductive problems, respectively minors who are 16 years old and have acquired full capacity of exercise as a result of marriage, or to whom it has been recognized, by the guardianship court, the full anticipated capacity of exercise.
In order to avoid some possible obstacles, in order to provide prompt medical care for the minors deprived of liberty, which may be related to certain circumstances influenced by certain socio-economic characteristics of the backgrounds of the imprisoned population, it would be useful to supplement the executional-criminal law, within the meaning of the express regulation of the situations in which, in order to carry out the medical intervention on the minor deprived of liberty, he may express his consent by himself, as well as of the situations in which the minor, with limited capacity of exercise, may be subjected to medical intervention, with the consent of only one parent.
Keywords: minors; educational measures involving deprivation of liberty; penitentiary police; capacity of exercise; medical intervention;
