Autor: Raul Alexandru Nestor
Publicat în: 2022, JURIDICE.ro
Abstract:
By a recent request made by a Romanian court, the High Court of Cassation and Justice was called to rule on the consequences of not involving a prosecutor of the National Anticorruption Directorate in the trial of a request for parole.
The solutions pronounced by the courts were not unitary in this matter, there is a current of opinion that the absence of the prosecutor of the National Anticorruption Directorate from the court hearing of these requests requires the retention of absolute nullity. Also, according to the second opinion, the absence of the prosecutor of the National Anticorruption Directorate will not justify the incidence of absolute nullity, such a consequence intervening only in the hypothesis of the total absence of a prosecutor from the court hearing. In the minority opinion, it was argued that the presence of a prosecutor from the National Anticorruption Directorate at the trial of requests / proposals for conditional release in which investigative documents were prepared by this structure, is a „custom”, the participation of another prosecutor can not lead to absolute nullity.
Before attempting to formulate a reasoned answer to the incidence of a procedural sanction in case of non-participation of a prosecutor of the National Anticorruption Directorate in the trial of a request / proposal for parole, it is necessary to establish the legal nature of the procedural rule. mentioned by art. 5 para. (3) of Law no. 255/2013.
The determination of the attribution consisting in the participation of the prosecutor D.N.A. at the trial of a request for conditional release by correspondence with the competence of the prosecutor within the prosecutor’s office that carried out the criminal investigation [art. 5 para. (3) of Law no. 255/2013] is not such as to transform the legal provision, from a rule of judicial organization into a rule of jurisdiction.
Therefore, the participation of a prosecutor in the trial of the request / proposal for parole is not a norm of competence, but a rule of judicial organization, the sanction that intervenes cannot be absolute nullity.
The gravity of the act that required the application of a prison sentence in detention must be taken into account even when examining the conditions of parole, because the period executed by the respondent petitioner must be considered sufficient precisely for the gravity of the act committed, and Until the examination of the conditional release proposal, it is very possible that certain measures ordered by the same conviction have not yet been executed for reasons attributable to the convicted person.
To the extent that the form of manifestation of „white-collar crime” does not always stop at the prison gate, there are many cases in which acts of corruption have been committed inside the detention units, their existence can be operatively brought to light, the court, which will be able to assess whether the convicted person has given sufficient evidence of a conviction or has persisted in criminal conduct
The nature and gravity of the crime for which a person was convicted can also be analyzed in the light of the subsequent conduct, the participation of a prosecutor from the prosecutor’s office who issued the indictment, allowing the court a more complete analysis of the convict’s personality at the time of trial conditional release, by the nature of the information that may be provided. For example, to the extent that the proposer has plagiarized a scientific paper or sought the assistance of a reputable specialist in a particular field in order to obtain, with the help of a paper written by the latter, a certain number of days considered to have been executed, even if the administration of the place of detention has given these days in consideration of the case, not having the power to establish the plagiarism or the real perpetrator of the case, the court ruling on parole could be informed at least briefly on these issues from the prosecutor insofar as he is a prosecutor within the structure in which criminal proceedings may be instituted in respect of such illicit activities in order to obtain parole.
Rezumat:
Printr-o recentă solicitare formulată de o instanță română, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost chemată să se pronunțe asupra consecințelor care intervin în cazul neparticipării unui procuror al Direcției Naționale Anticorupție la judecarea unei cereri de liberare condiționată.
Soluțiile pronunțate de instanțele de judecată nu au avut caracter unitar în această materie, existând un curent de opinie care susține că lipsa procurorului Direcției Naționale Anticorupție de la ședința de judecată a acestor cereri impune reținerea nulității absolute. De asemenea, conform celei de-a doua opinii, lipsa procurorului Direcției Naționale Anticorupție nu va justifica incidența nulității absolute, o asemenea consecință intervenind doar în ipoteza absenței totale a unui procuror de la ședința de judecată. În opinie minoritară s-a susținut că prezența unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție la judecarea cererilor/propunerilor de liberare condiționată în care actele de cercetare au fost întocmite de această structură, reprezintă o ”cutumă”, participarea unui alt procuror neputând atrage incidența unei nulități absolute.
Înainte de a încerca formularea unui răspuns motivat la incidența unei sancțiuni de procedură în cazul neparticipării unui procuror al Direcției Naționale Anticorupție la judecarea unei cereri/propuneri de liberare condiționată, se impune stabilirea naturii juridice a normei de procedură a cărei încălcare intervine în cazul neparticipării procurorului menționat de art. 5 alin. (3) al Legii nr. 255/2013.
Determinarea atribuției constând în participarea procurorului D.N.A. la judecarea unei cereri de liberare condiționată prin corespondență cu competenţa procurorului din cadrul parchetului care a efectuat urmărirea penală [art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013] nu este de natură să transforme dispoziția legală, dintr-o normă de organizare judiciară într-o normă de competență.
Prin urmare, participarea unui procuror la judecarea cererii/propunerii de liberare condiționată, nu reprezintă o normă de competență, ci una de organizare judiciară, sancțiunea care intervine neputând fi nulitatea absolută.
Gravitatea faptei ce a impus aplicarea unei pedepse cu închisoarea în regim de detenție se justifică a fi avută în vedere inclusiv la momentul examinării condițiilor liberării condiționate, deoarece perioada executată se impune a fi considerată ca suficientă sau nu, tocmai față de gravitatea faptei comise, iar până în momentul examinării propunerii de liberare condiționată, este foarte posibil ca anumite măsuri dispuse prin aceeași hotărâre de condamnare să nu fi fost încă executate din motive imputabile persoanei condamnate.
În măsura în care forma de manifestare a ”criminalității gulerelor albe” nu se oprește întotdeauna la poarta penitenciarului, nu puține fiind cazurile în care fapte de corupție au fost comise și în incinta unităților de detenție, existența acestora poate fi adusă în mod operativ la cunoștința instanței de judecată care va putea aprecia în mod suveran dacă persoana condamnată a dat suficiente dovezi de îndreptare sau a persistat într-o conduită infracțională.
Natura și gravitatea infracțiunii pentru care o persoană a fost condamnată pot fi analizate și prin prisma conduitei ulterioare, participarea unui procuror din cadrul structurii de parchet care a emis rechizitoriul, permițând instanței o analiză mult mai completă a personalității condamnatului la momentul judecării propunerii/cererii de liberare condiționată, prin natura informațiilor care pot fi oferite. Spre exemplu, în măsura în care persoana propozabilă a plagiat o lucrare sțiințifică sau a solicitat sprijinul unui specialist reputat într-un anumit domeniu pentru a putea obține cu ajutorul unei lucrări scrise de acesta din urmă, un anumit număr de zile considerate ca executate, chiar dacă administrația locului de detenție a acordat aceste zile în considerarea lucrării respective, neavând competența de a stabili caracterul plagiat sau adevăratul autor al lucrării respective, instanța care se pronunță asupra liberării condiționate ar putea fi informată cel puțin sumar cu privire la aceste aspecte de la procurorul de ședință, în măsura în care acesta este un procuror din cadrul structurii în care se pot efectua acte de urmărire penală cu privire la asemenea activități ilicite pentru obținerea liberării condiționate.
Disponibil online: aici.
Cuvinte-cheie: DNA; gravitatea faptei; judecata cererii de liberare condiționată; lipsa procurorului de la ședința de judecată; natura normei privind participarea procurorului; necesitatea participării Direcției Naționale Anticorupție la judecarea cererii de liberare condiționate; participare procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție; Raul Alexandru Nestor; sancțiuni.
