Autor: Monica BUZEA

Publicat în: Revista Pro Lege nr. 4/2018

Revistă disponibilă: aici.

Rezumat: În contextul general european, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe a fost identificată ca fiind cea de-a doua cauză generatoare de accidente rutiere fatale, după excesul de viteză, fiind urmată de nepurtarea centurii de siguranță, conform Programului de siguranță rutieră 2011-2020, adoptat de către Comisia Europeană la Bruxelles, la 20 iulie 2010[1]. Și la nivel național se înregistrează o creștere a numărului infracțiunilor comise în astfel de circumstanțe, după cum rezultă și din analiza efectuată în prezentul studiu. În mod evident, aceste consecințe sunt cauzate de efectele consumului de alcool la volan și riscurile pe care le implică această stare, precum: scăderea capacității de reacție și de manevrare a autovehiculului, dificultatea de a îndeplini mai multe sarcini în același timp, dereglarea sau lipsa răspunsului la stimulii optici și auditivi, scăderea activității sistemului nervos central, a concentrării, a atenției, a reflexelor și a vitezei de execuție a mișcărilor.

Cuvinte-cheie: vehicul; conducere; alcoolism.

Abstract: The phenomenon of driving drunk vehicles has seen an increase in national and European levels in recent years. The present study analyzes the statistical perspective, the legal framework, the penal and contravention sanctioning instruments and their impact on the existing situation.

Keywords: vehicle; driving; alcoholism.