Autor: Cristian-Valentin ȘTEFAN

Publicat în: Caiete de drept penal nr. 4/2016

Revistă disponibilă aici.

Rezumat: Materialul de faţă cuprinde nouă dintre cele mai importante probleme de drept procesual penal care s-au ivit în practica Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi a parchetelor aflate în circumscripţia acestuia, în semestrul I al anului 2016.

Îmi exprim speranţa că, prin tematica abordată şi prin metoda utilizată, materialul îşi va dovedi utilitatea, oferind soluţii şi concluzii la problemele de drept cu care noi ne-am confruntat în practica judiciară şi pe care este posibil ca, într-o manieră identică sau asemănătoare, şi alţi practicieni să le fi remarcat în activitatea lor profesională. 

1. Temeiul juridic al unei noi dispoziţii de clasare, când există identitate între fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi o faptă şi persoană pentru care, anterior, s-a dispus clasarea:

– este autoritatea de lucru judecat, dacă dispoziţia iniţială de clasare este menţinută prin încheiere a judecătorului de cameră preliminară;

– este identic cu temeiul juridic al clasării iniţiale, dacă dispoziţia iniţială de clasare nu este menţinută prin încheiere a judecătorului de cameră preliminară, întrucât împotriva ei nu s-a formulat plângere.

2. Când există două sesizări succesive, organul de urmărire penală competent teritorial este organul prim sesizat.

Ordinea enumerării prevăzute în art. 41 alin. (1) C. proc .pen. este obligatorie numai în cazul unor sesizări simultane, nu şi în cazul unor sesizări succesive.

3. În limitele prevăzute de art. 138 alin. (11) C. proc. pen., utilizarea metodei speciale de supraveghere sau cercetare referitoare la participarea autorizată la anumite activităţi nu este condiţionată de natura infracţiunii pentru care se efectuează urmărirea penală.

4. Momentul punerii în libertate a inculpatului reţinut – faţă de care se ia, în cursul duratei reţinerii, măsura preventivă a controlului judiciar – este dat de momentul încetării duratei reţinerii.

5. Dacă inculpatul încalcă cu rea credinţă obligaţiile care îi revin, iar pedeapsa închisorii, prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, are o durată mai mică de 5 ani, măsura preventivă a controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive numai în cazurile prevăzute de art. 223 alin. (1) şi, eventual, alin. (2) teza întâi C. proc. pen., nu şi în cazul prevăzut de art. 223 alin. (2) teza a doua C. proc. pen.

6. Cheltuielile judiciare, când se dispune:

clasarea, înainte de începerea urmăririi penale cu privire la faptă, temeiul fiind împăcarea, rămân în sarcina statului;

clasarea, după începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi înainte de efectuarea în continuare a urmăririi penale, temeiul fiind retragerea plângerii prealabile, se suportă de persoana vătămată;

respingerea plângerii împotriva unei măsuri sau a unui act de urmărire penală, se suportă de petent.

7. Prim procurorul care soluţionează plângerea împotriva unei ordonanţe de clasare poate schimba temeiul juridic al dispoziţiei de clasare.

Prim procurorul care admite plângerea împotriva unei ordonanţe de clasare poate emite o nouă dispoziţie, numai după ce judecătorul de cameră preliminară confirmă redeschiderea urmăririi penale ca urmare a infirmării dispoziţiei iniţiale de clasare.

8. Prezenţa inculpatului la judecată în procedura specială a acordului de recunoaştere a vinovăţiei se apreciază în aceiaşi termeni în care se apreciază prezenţa inculpatului la judecată în procedura de drept comun.

 Prin urmare, instanţa se pronunţă asupra acordului de recunoaştere a vinovăţiei după ascultarea inculpatului, când inculpatul este prezent, nu şi când, într-una dintre situaţiile de excepţie prevăzute de lege, acesta lipseşte.

Lipsa inculpatului de la judecată nu determină respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

9. Dispoziţia de sesizare a judecătorului de cameră preliminară, din ordonanţa de clasare, este suficientă pentru ca judecătorul de cameră preliminară să fie legal sesizat cu propunerea de desfiinţare a unui înscris.  

Îmi exprim speranţa că, prin tematica abordată şi prin metoda utilizată, materialul îşi va dovedi utilitatea, oferind soluţii şi concluzii la problemele de drept cu care noi ne-am confruntat în practica judiciară şi pe care este posibil ca, într-o manieră identică sau asemănătoare, şi alţi practicieni să le fi remarcat în activitatea lor profesională.

Cuvinte-cheie: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş; probleme de drept procesual penal.

Titlul lucrării în engleză: Criminal procedural law issues identified in the practice of the Prosecutor’s Office attached to the Târgu Mureş Court of Appeal and the prosecutor’s offices under its jurisdiction, in the first semester of 2016

Abstract: The article includes nine of the most important criminal procedural law issues identified in the practice of the Prosecutor’s Office attached to the Târgu Mureş Court of Appeal and the prosecutor’s offices under its jurisdiction, in the first semester of 2016.

1. The legal basis of a new discharge provision, when there is an identity between the act and the person subject of the prosecution and an act and a person who previously was discharged of the prosecution is:

– res judicata, if the initial discharge provision is maintained by a ruling of the preliminary chamber judge;

– the same as the legal basis of the initial discharge provision, if the initial discharge provision is not maintained by a ruling of the preliminary chamber judge, as there was not filed a complaint against it.

2. When there are two successive notifications, the territorial competent prosecuting authority is the one notified first.

The sequence provided by the art. 41 par. 1 Crim. Proc. Code is mandatory only in case of simultaneous notifications, not also in the case of successive notifications.       

3. Within the limits provided by art. 138 par. 11 Crim. Proc. Code, the special method of surveillance or investigation concerning the authorised participation at certain activities is not conditioned by the nature of the offence.

4. The moment of liberating the detained defendant – subject of a judicial control within the time of the detention – is when the detention ends.

5. If the defendant knowingly violates its obligations and the duration of the imprisonment is five years or less, the judicial control can be replaced with the pending trial detention only in the cases provided by art. 223 par. 1 and possibly par. 2 first sentence Crim. Proc. Code, not also in the case provided by art. 223 par. 2 second sentence Crim. Proc. Code.

6. The Judicial costs when ordering:

– the discharge, before the beginning of the investigation on the act, under the legal basis of reconciliation, shall remain in the responsibility of the state;

– the discharge, after the beginning of the investigation on the act and before the further prosecution, under the legal basis of withdrawal the complaint, shall be borne by the injured party;

– the dismissal of the complaint against a criminal investigation act or measure, shall be borne by the petitioner.

7. The chief prosecutor who solves a complaint against a discharge order can change the legal basis of the discharge provision.

The chief prosecutor who allows a complaint against a discharge order can order a new provision only after the preliminary chamber judge confirms the reopening of the criminal investigation due to the invalidate of the initial discharge provision.   

8. The presence of the defendant at the trial in the special procedure of the plea bargaining agreement is assessed on the same basis as the defendant’s presence at trial in the common law procedure.

Therefore, the court shall rule on a plea bargain agreement after hearing the defendant, when the defendant is present, not when, given an exceptional case provided by law, he is missing.

The absence of the defendant shall not result in a dismissal of the plea bargaining agreement. 

9. The provision of seizing the preliminary chamber judge, from the discharge order, is sufficient for the preliminary judge to be legally seized with the proposal to dissolve a document.

Hopefully, given the subject and the method, the material will be useful, by providing solutions and conclusions on those issues that we have faced in the judicial practice, issues that other law practice colleagues may have noted in their own professional activity.

Keywords: Prosecutor’s Office attached to the Târgu Mureş Court of Appeal; criminal procedural law issues;