Autor: BUDIȘAN Călin
Publicat în: Caiete de drept penal nr. 4/2017
Disponibil online: aici.
Rezumat: Materialul de faţă reprezintă expunerea prezentării susţinute de autor cu ocazia conferinţei „Codurile penale la trei ani de la intrarea în vigoare”, organizată la Cluj-Napoca în martie 2017.
În prima parte a studiului, analiza urmăreşte începuturile prezumţiei de nevinovăţie plecând de la adagiul potrivit căruia este mai bine să laşi nepedepsită o crimă decât să pedepseşti un nevinovat, raportându-se la principiile juridice formulate iniţial jurisconsulţii romani, în numele dreptului natural şi al moralei, pentru ca mai apoi să se ajungă la operele lui Montesquieu, Jean Jaques Rousseau şi Beccaria.
Următoarea secţiune prezintă reglementarea prezumţiei de nevinovăţie în legislaţia internaţională, insistându-se pe prevederile de dată mai recentă a Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, cu termen de transpunere în legislaţia internă a statelor membre UE până la data de 1 aprilie 2018.
În continuare, este expusă sintetic reglementarea principiului prezumţiei de nevinovăţie în legislaţia naţională, iar trecându-se de simple texte de lege, se insistă pe modul în care principiul este regăsit în „cifrele” statisticilor sistemului judiciar, autorul considerând că evoluţia jurisprudenţei interne contrazice voinţa legiuitorului de a consolida importanţa principiului. În acest sens, se exemplifică cu cazuri concrete din practica organelor de urmărire penală, respectiv cu unele aspecte de ordinul deontologiei participanţilor la procesul penal.
Cuvinte-cheie: prezumţia de nevinovăţie; fundamente; istoric; drept internaţional; Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale; statistici; urmărire penală; deontologie profesională.
Titlul lucrării în engleză: The presumption of innocence. Evolution of the concept and current tendencies
Abstract: The present paper represents a detailed expose of a presentation given at the Conference – “The Criminal Codes after three years in force”, organised in Cluj-Napoca in March 2017.
In the first part of the study, the analysis is focused on the beginnings of the presumption of innocence, having as a focal point the Latin expression according to which it is better to leave a crime unpunished than to punish an innocent. As such, I have referred to the work and legal principles formulated by roman jurisconsults, in the name of natural law and morality and then I turned to the work of Montesquieu, Jean Jacque Rousseau and Beccaria.
The second part tackles the regulation of the presumption of innocence in the international landscape, with a focus on the more recent provisions of Directive 2016/343/EU of the European Parliament and of the Council adopted on the 9th of March 2016, on the strengthening of certain aspects of the presumption of innocence and of the right to be present at the trial in criminal proceedings – with a transposition deadline set for the 1st of April 2018.
Next, a synthetic analysis is provided with regard to the provisions dedicated to the presumption of innocence in the national legislation. In this sense, the emphasis is put on the statistics provided by the judiciary, the author being of the opinion that the numbers contradict the will of the legislator to consolidate the importance of the principle. Moreover, the author highlights specific cases in which investigators have acted contrary to the presumption and other participants in the procedure have acted contrary to professional deontology.
Keywords: presumption of innocence, foundations, history, international law, Directive 2016/343/EU of the European Parliament and the Council adopted on the 9th of March 2016, on the strengthening of certain aspects of the presumption of innocence and of the right to be present at the trial in criminal proceedings, statistics, investigation phase, professional deontology.
