Autor: KUGLAY Irina
Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 1/2018
Disponibil online: aici.
Rezumat: Studiul de faţă reprezintă o sinteză a prelegerii susţinute de autoare în cadrul conferinţei „Codurile penale la trei ani de la intrarea în vigoare”, organizată la Cluj-Napoca în 3-4 martie 2017, sub patronajul Facultăţii de Drept din Cluj.
Profitând atât de experienţa practică dobândită în calitate de procuror ce activează la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi de participarea în cadrul comisiei de experţi din cadrul Ministerului Justiţiei care a redactat proiectul Legii pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală, autoarea expune într-o manieră sistematizată discuţii de mare actualitate privind restituirea cauzei la procuror ca urmare a constatării unor neregularităţi ale rechizitoriului, în procedura de camera preliminară.
O primă secţiune a studiului este dedicată înţelegerii voinţei legiuitorului în raport de noua legislaţie care reglementează problema în discuţie, prin comparaţie cu dispoziţiile din Codul de procedură penală anterior.
În continuare se prezintă semnificaţia noţiunii de „nereguralitate” a rechizitoriului, respectiv este subliniată distincţia faţă de nelegalitatea acestuia. Se concluzionează că este vorba de un raport gen-specie: prin nelegalitate înţelegându-se orice încălcare a vreuneia dintre dispoziţiile legale care reglementează emiterea rechizitoriului şi sesizarea instanţei, iar prin neregularitate, orice aspect care determină inaptitudinea rechizitoriului de a sesiza valabil instanţa, fie că este vorba de un aspect de nelegalitate propriu-zisă (neregularitate în sens restrâns), fie că este vorba de un aspect ţinând de întocmirea necorespunzătoare a actului de sesizare.
Plecând de la aceste premise, se verifică natura sancţiunii care intervine pentru neregularitatea rechizitoriului, concluzionându-se că regimul neregularităţii rechizitoriului este diferit de cel al nulităţilor.
În fine, secţiunea de cea mai mare întindere a materialului supune analizei unele motive de restituire întâlnite recurent în practica judiciară, plecând de la raportul dintre rechizitoriu şi actele care, în cursul urmăririi penale, stabilesc cadrul procesual, descrierea incompletă, defectuoasă, a situaţiei de fapt, respectiv imprecizia încadrării juridice.
Cuvinte-cheie: neregularitatea rechizitoriului; restituire la parchet; refacere; cameră preliminară; nulitate; descriere incompletă; imprecizia încadrării juridice; enumerare mijloace de probă; sesizarea instanţei.
Titlul lucrării în engleză: The restitution of the case-file to the prosecutor following the finding of irregularities in the indictment
Abstract: The present study represents a synthesis of the lecture given by the author at the Conference „Three years after the entry into force of the Criminal Codes”, organized in Cluj-Napoca, on 3-4 March 2017, under the patronage of the Faculty of Law of Cluj.
Taking advantage of both the practical experience acquired as a prosecutor working at the Prosecutor’s Office alongside the Supreme Court and of the participation in the commission of experts from the Ministry of Justice, which elaborated the draft Law on the Implementation of the Criminal Code, the author exposes in a systematic manner high-profile discussions on the issue of the restitution of the case-file to the prosecutor following the finding of irregularities in the indictment, in the preliminary chamber proceedings.
The first section of the study is devoted to understanding the legislator’s will in relation to the new legislation governing the issue in question, as compared to the provisions of the previous Code of Criminal Procedure.
Following the introductory part, the significance of the notion of „irregularity” of the indictment is analyzed, as opposed to the notion of unlawfulness. It is concluded that there is a species-genus relationship: unlawfulness signifying any violation of the legal provisions governing the issue of the indictment and the referral of the court, and irregularity – any aspect which determines the inability of the indictment to provide a referral of the court, whether it is a matter of unlawfulness (narrow interpretation), or whether it is a matter of inappropriate drafting of the act of referral.
Having taken into account the former premises, the nature of the sanction that is to be imposed for the irregularity of the indictment is verified. The conclusion is that the regime specific to the indictment irregularity is different from that of nullity.
Finally, the most extensive section of the material analyzes some of the recurrent reasons for the restitution of the case-file in judicial practice, starting from the ratio between the indictment and the acts which, in the course of the criminal prosecution phase, establish the procedural framework, the incomplete, defective description of the facts, or the imprecision of legal classification.
Keywords: the indictment irregularity; restitution to the prosecutor’s office; restoration; preliminary chamber; nullity; incomplete description; imprecise legal classification; enumeration of evidence; court referral.
