Autor: BOJAN Carina-Ioana

Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 2/2018

Disponibil onlineaici.

RezumatDecizia-cadru 2002/584 cu privire la mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre a fost prima măsură de concretizare în domeniul dreptului penal a principiului recunoaşterii reciproce, introducând un sistem simplificat de predare a persoanelor urmărite ori condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni. Decizia-cadru este un instrument care conferă însă doar un cadru general de orientare a acţiunilor de predare între statele membre şi de îndeplinire a obiectivelor aferente. fiind completat atât de legislaţiile statelor membre, cât şi de interpretările conferite de către autorităţile judiciare naţionale. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene joacă un rol important în clarificarea şi interpretarea Deciziei-cadru prin intermediul procedurii trimiterilor preliminare.

Prezentul studiu supune analizei cauza C-396/2011 Vasile Radu, în care a fost pusă în discuţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene problema posibilităţii refuzului executării unui mandat european de arestare pentru nerespectarea drepturilor fundamentale ale persoanei. Scopul studiului este de a analiza în ce măsură Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi-a îndeplinit rolul în asigurarea interpretării şi aplicării uniforme a dreptului unional la nivelul statelor membre.

Analiza se concentrează mai întâi pe starea de fapt a cauzei şi împrejurările în care a fost făcută sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, fiind examinat modul în care sesizarea şi întrebările preliminare adresate respectă legislaţia în domeniu privind formularea trimiterilor preliminare. Totodată având în vedere răspunsul Curţii la patru dintre cele şase întrebări, este supusă analizei tendinţa Curţii de Justiţie de a reformula întrebările preliminare.

O secţiune distinctă este rezervată problematicii raportului dintre drepturile fundamentale ale persoanei şi procedura mandatului european de arestare, fiind prezentată totodată jurisprudenţa relevantă a Curţii în acest domeniu.

În final, este ilustrat modul în care a fost receptată hotărârea Curţii de către autorităţile naţionale şi eficacitatea acesteia pentru soluţionarea litigiului.

Studiul ilustrează, pe de-o parte, modul în care cauza Vasile Radu exemplifică necesitatea unui dialog corespunzător între statele membre şi Curtea de Justiţie e Uniunii Europene pentru ca răspunsurile pe care aceasta le conferită întrebărilor preliminare să fie utile,  iar pe de altă parte, pune la îndoială abilitatea Curţii de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a dreptului unional.

Cuvinte-cheie: mandat european de arestare; drepturi fundamentale ale persoanei; întrebare preliminară; Decizia-cadru 2002/584,;Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Titlul lucrării în engleză: Case 396/11- Vasile Radu: a positive or a negative example of a request for a preliminary ruling?

Abstract: The Framework Decision on the European arrest warrant and the surrender procedures between Member States was the first concrete measure in the field of criminal law that implemented the principle of mutual recognition, introducing a new simplified system of surrender of sentenced or suspected persons. However, the Framework Decision serves only as a general outline, as it is shaped by national legislators and the judicial authorities that apply it. The Court of Justice of the European Union plays an important role in clarifying and interpreting the Framework Decision through the cases that are brought to its attention in the preliminary ruling procedures.

The present study focuses on the case of Vasile Radu, in which the Court of Justice of the European Union was, in summary, asked to determine the extent to which Member States are required to take into account fundamental rights when they consider executing a European arrest warrant. The aim of this study is to examine whether or not the role of the Court of Justice of the European Union in interpreting European law and preventing a divergent jurisprudence within the Union was properly fulfilled, and what were the contributing factors.

Following the presentation of some aspects regarding the circumstances in which the preliminary reference was made by the Romanian judicial authority, the author analyses the extent to which the form and content of the reference complies with the European legislation. Furthermore, taking into consideration the answer that was given by the Court to four of the questions addressed, the author discusses the Courts tendency towards reformulating the questions referred.

A distinct section is dedicated to the issue of whether the judicial authority from the executing Member State can refuse to execute a warrant when infringements of the requested personʹs human rights are in issue, along with the Court of Justice’s case-law on the matter.

In the end, the author portrays the effects of the preliminary ruling for the main proceedings and its overall utility.

As the study will illustrate, on the one hand, the case of Vasile Radu is an example of the importance of a proper dialogue between the Member States and the Court of Justice in ensuring a preliminary ruling that will be useful for the Member States, and on the other hand, it will put into question the Courtʹs ability of achieving its role in insuring a unitary interpretation and application of the law within the Union.

Keywords: European arrest warrant; fundamental human rights; preliminary ruling; C-396/11; Vasile Radu; Framework Decision 2002/584; Court of Justice of the European Union.