Autor: ANTĂLOAEI Răzvan-Andrei
Publicat în: Caiete de Drept Penal nr. 2/2018
Disponibil online: aici.
Rezumat: Prezentul articol are ca scop aducerea în atenţia cititorilor a principalelor mecanisme de cooperare judiciară internaţională la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Desigur, discutăm în principal de cele care survin după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive în materie penală împotriva unei persoane.
Odată cu crearea spaţiului comun european şi apariţia celor patru libertăţi, printre care şi aceea de circulaţie a persoanelor, putem observa o tot mai mare posibilitate a infractorilor de a se sustrage de la executarea pedepsele pronunţate. De aceea, credem că mecanismele de cooperare prezentate au drept scop asigurarea eficienţei justiţiei.
De asemenea, prin acestea se încearcă asigurarea unei mai bune respectări a drepturilor cetăţenilor unionali, prin conferirea posibilităţii de a se întoarce şi a executa în statele membre ale căror cetăţeni sunt pedepsele pronunţate în alte state ale Uniunii. Credem că acest lucru ar putea conduce la o diminuare a discriminării care ar putea apărea în cazul executării unei pedepse într-un stat străin. Şi, bineînţeles, posibilitatea de a se întoarce în statul de cetăţenie creează pentru cel condamnat un mediu mai prielnic pentru reabilitare şi reintegrare socială, datorită familiarităţii faţă de propria cultură.
Pe parcursul acestui articol, vom prezenta modalitatea de transpunere de către legiuitorul român a principalelor acte normative europene din domeniul recunoaşterii şi executării hotărârilor. Vom evidenţia condiţiile necesar a fi îndeplinite pentru a se dispune recunoaşterea unei hotărâri penale, procedura ce trebuie urmată în vederea dispunerii recunoaşterii, conform legislaţiei româneşti. În final, vom realiza o comparaţie între: recunoaşterea hotărârilor penale la pedeapsa închisorii sau măsuri privative de libertate, recunoaşterea hotărârilor penale prin care au fost dispuse măsuri de supraveghere şi recunoaşterea hotărârilor penale prin care au fost dispuse măsuri de probaţiune şi sancţiuni alternative.
Chiar dacă aceste mecanisme ar putea crea falsa impresie că celui pedepsit i s-ar putea crea premisele sustragerii de la executare, vom observa în cele ce urmează că legiuitorul european a avut grijă să reglementeze în mod clar obligaţiile fiecărei părţi implicate în cooperarea judiciară, astfel încât să nu se creeze o breşă şi să se îndeplinească şi al doilea scop al procedurilor, care este acela al reabilitării şi reintegrării sociale a celui condamnat.
Cuvinte cheie: decizii-cadru; mandat european de arestare; principiul recunoaşterii reciproce; recunoaşterea şi executarea hotărârilor; măsuri de supraveghere; măsuri de probaţiune; sancţiuni alternative.
Titlul lucrării în engleză: The recognition and enforcement of a criminal judgement pronounced in Romania by a member state of the European Union
Abstract: The purpose of this article is to bring to the reader’s attention the main mechanisms for international cooperation between the Member States of the European Union. Of course – mainly those who intervene after pronouncing a criminal decision against a person.
Along with the creation of the European Common Space and the appearance of the four freedoms, including the free movement of persons, we can observe an increasing possibility for the offenders to escape from the execution of the punishments pronounced. This is why we believe that, the cooperation mechanisms presented aim at ensuring the efficiency of the justice system.
Also, through these instruments, an effort is made so as to ensure the respect of the rights of EU citizens, giving them the opportunity to return and execute their sentences in the Member State whose citizens they are. This would result in a reduction of the discrimination that might arise in the execution of a sentence in a foreign state. And of course, the possibility of returning to the Member State of nationality creates for the convicted person a more favourable environment for rehabilitation and social reintegration due to familiarity with their own culture.
In this article, we will present the way in which the Romanian legislator transposed the main European normative acts in the field of recognition and enforcement of criminal judgements. We will present the required conditions that are to be met in order to provide the recognition of a criminal judgement, the procedure to be followed for recognition and the effects of the proceedings, according to Romanian law. Finally, we will compare the recognition of convictions concerning deprivation of liberty, the recognition of criminal judgements through which surveillance measures were ordered and the recognition of judgements through which probation measures and alternative sanction were ordered.
Even though these mechanisms could give a false impression that for the sanctioned person they could create a more favourable premise for circumventing the execution of sanctions, as we will see later, the European legislator has taken care to clearly regulate the obligations of each of the parties involved in judicial cooperation so as to achieve the social rehabilitation and reintegration of the person subject to certain criminal proceedings.
Keywords: frameworks decisions, European arrest warrant, the principle of mutual recognition, the recognition and enforcement of judgements, surveillance measures, probation measures, alternative sanction